Romanian Angel Appeal logo

Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei

Proiect finanțat prin Granturi Norvegiene 2009 - 2014, în cadrul Programului RO 19 - Initiative in Sanatatea Publica.

Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1,000 de pacienti cu TB MDR/XDR

In luna mai 2016, a continuat inrolarea pacientilor in cele doua centre MDR TB din Bucuresti si Bisericani, precum si in centrele din tara. La sfarsitul lunii aprilie, 531 de pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu.

In perioada 25 mai – 2 iunie 2016, au avut loc vizite de monitorizare in judetele Timis, Dolj, Arges, Calarasi si Constanta, pentru discutarea cazurilor de MDR TB din judetele respective, evaluarea stadiului de inrolare a pacientilor si al diagnosticarii rapide cu ajutorul echipamentelor achizitionate in proiect.

Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament

Au fost organizate cursuri de formare de formatori adresat celor 12 responsabili TB si AMC in perioada 13-14 mai, 2016 la Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Bucuresti.

A fost efectuată o vizită de monitorizare la cursul organizat in Bucuresti, in perioada 13-14 mai 2016.

In luna mai, au fost organizate 19 caravane de informare-educare-comunicare (IEC): 9 in jud.Calarasi, 3 in jud.Neamt, 6 in jud.Giurgiu si 3 in jud.Dolj. La aceste caravane au participat un numar total de 1.021 de persoane, din care 259 de etnie roma. Pana in prezent, în cadrul proiectului au fost informate 5.479 de persoane, dintre care 495 de etnie roma.

Pentru perioada iulie-septembrie 2016, au fos planificate alte 12 caravane IEC in jud.Gorj, pe langa cele 6 planificate anterior pentru aceasta perioada;

Pana la sfarsitul lunii mai 2016, au fost distribuite catre pacienti un numar de 3.494 tichete sociale in valoare de 34.940 de lei. Pana la sfarsitul lunii mai 2016, erau in curs de distribuire catre pacienti un numar de 1.574 de tichete sociale in valoare de 15.740 de lei.

Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a TB MDR/XDR

In luna mai, dintre pacienții testati prin metode rapide in reteaua de laboratoare a PNPSCT, 783 au fost depistati cu tuberculoza sensibila, 85 cu tuberculoza multidrog-rezistenta si unul cu tuberculoza extrem de rezistenta la medicamente.

Per total, de la începutul diagnosticării prin metode rapide in proiect, (martie 2015 – mai 2016), au fost testati  17.671 de pacienți unici, din care 6805 au fost depistati cu TB sensibila, 603 cu TB rezistenta la medicamente (TB MDR) si 21 cu TB extrem de rezistenta la medicamente.

Pentru asigurarea continuitatii activitatii de testare rapida in cadrul laboratoarelor TB, vor mai fi achizitionate 2896 teste LPA si 5600 teste MGIT.

In luna mai 2016, toate cele 300 computere tip desktop achizitionate prin proiect au fost livrate unitatilor PNF din tara. Dispensarele si laboratoarele TB din 165 Spitale PNF au fost dotate in cadrul proiectului cu computere tip desktop.

Pentru perioada de extindere a implementarii proiectului (1 aprilie 2016 – 31 martie 2017) e prevazuta achizitionarea a 2 servere IT, necesare administrarii softului national de inregistrare, monitorizare si raportare a cazurilor de TB / TB-MDR.

Alte activitati derulate in luna mai 2016

In luna mai 597 pacienti indeplineau conditiile de eligibilitate pentru a primi tichete sociale pentru cresterea aderentei la tratament, dintre care 100 pacienti noi. Pana in prezent, un numar 781 de pacienti au fost atinsi in cadrul proiectului.

In luna mai 2016, in unitatile TB din tara au fost distribuite lampile UV achizitionate in cadrul proiectului. De asemenea, au fost organizate cursuri de formare in Controlul  infectiei TB.

In luna mai au fost pregatite misiunile de asistenta tehnica OMS pentru imbunatatirea gestionarii PNPSCT, care vor incepe in lunile iunie-iulie si au fost purtate discutii cu factorii de decizie care vor fi implicati in aceste misiuni.

 Cheltuieli aferente perioadei 01.05 – 31.05.2016

Nr. LINIE BUGETARĂ Valoare cheltuita totală (L1-L21) Valoare cheltuială
in L21
1 Resurse umane 4.913.356,80 83.419,08
2 Costuri de deplasare pentru personal şi voluntari 128.622,58 23.687,26
3 Materiale consumabile 13.827.539,97 1.438,87
4 Costuri pentru investiţii (în limita maximă stabilită pentru fiecare apel de proiecte) 1.895.847,93 369.549,00
5 Alte costuri legate de furnizarea serviciilor către beneficiari 8.949.399,31 193.120,01
6 Comunicare şi promovarea proiectului 0,00 0,00
7 Activităţi bilaterale 0,00 0,00
8 Alte activităţi subcontractate 3.534.564,81 921.829,72
9 Costuri indirecte 247.501,06 23.984,53
10 Costuri neprevăzute 0,00 0,00
Total 33.496.832,45 1.617.028,47

 

Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1,000 de pacienti cu tuberculzoa multidrog-rezistenta si extrem de rezistenta la medicamente (TB MDR si TB XDR)

In luna aprilie 2016 a continuat inrolarea pacientilor in proiect pentru asigurarea tratamentului in centrele MDR TB din Bucuresti si din tara. La sfarsitul lunii aprilie, un numar total de 460 de pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu.

In perioada 29 martie – 1 aprilie au avut loc patru vizite de monitorizare in judetele Galati, Neamt, Iasi si Bacau in vederea discutarii cazurilor de MDR TB din judetele respective, a evaluarii stadiului de inrolare si a verificarii dotarii laboratoarelor cu echipamente si consumabile de diagnostic rapid.

O alta vizita de monitorizare a fost organizata in 26 aprilie la Leordeni, pentru a verifica progresul testarii pe echipamente de diagnostic rapid si a discuta cazurile MDR TB din judet.

Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament

A continuat activitatea de colectare, verificare si centralizare a consimtamintelor semnate de pacientii care au fost deja inrolati si a celor inrolati in luna aprilie si au fost actualizate listele cu pacientii carora li se acorda tratament sub directa observare (DOT) din cele sase judete implicate in proiect.

Pentru perioada iulie-septembrie 2016, au fost planificate 55 de caravane de informare-educare-comunicare (IEC) in judetele Botosani, Gorj, Calarasi, Neamt, Giurgiu si Dolj. In cadrul caravanelor organizate pana la finalul lunii aprilie, 4.458 de persoane din comunitati au fost informate in ceea ce priveste TB.

Pentru a primi DOT, au fost inrolati in total 320 de pacienti, din care 17 de etnia roma.

Pana la sfarsitul lunii aprilie, au fost distribuite catre pacienti un numar de 2.665 de tichete sociale in valoare de 26.650 de lei si erau in curs de distribuire alte 520 de tichete sociale, in valoare de 5.200 de lei.

Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a TB MDR/XDR

In luna aprilie, activitatea de testare prin tehnici rapide de diagnosticare a TB MDR/XDR s-a desfasurat in 20 laboratoare din reteaua PNPSCT: LNR Bucuresti, LNR Cluj-Napoca, Laboratoarele TB de la Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Timisoara, Iasi, Baia Mare, Leordeni, Spitalul Sf. Stefan Bucuresti, Leamna, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg. Mures si Focsani.

In luna aprilie 2016, prin metodele de testare rapida au fost testati, in cadrul proiectului, 3.124 de pacienti, din care 529 au fost depistati cu TB sensibila la tratament si 31 cu TB MDR. In total, in perioada martie 2015-aprilie 2016, in laboratoarele din reteaua PNPSCT au fost efectuate 24.726 de teste rapide, cu urmatoarele rezultate: 5871 de pacienti au fost depistati cu TB, 522 cu TB MDR, iar 23 cu TB XDR.

Pana la data de 31 martie 2016, un numar de 8 laboratoare au fost dotate in cadrul proiectului cu echipamente Genexpert: Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Craiova, Timisoara, Brasov, Leordeni, si Baia Mare. Pentru perioada de extindere a implementarii proiectului (1 aprilie 2016 – 31 martie 2017) e prevazuta achizitionarea a inca 2 echipamente Genexpert, 1 echipament MGIT si 6 centrifugi, pentru care se va organiza procedura de achizitie centralizata. De asemenea, pentru asigurarea continuitatii activitatii de testare rapida in cadrul laboratoarelor TB, vor mai fi achizitionate inca 2.896 teste LPA si 5.600 teste MGIT.

In cadrul proiectului, au fost achizitionate 28600 teste Genexpert pentru 9 laboratoare TB: Cluj-Napoca, Bucuresti, Iasi, Constanta, Craiova, Timisoara, Brasov, Leordeni si Baia Mare, urmand a fi livrate laboratoareor cele 44 de cabinete de biosiguranta (hote de protectie).

Consumabilele Versatrek au fost achizitionate si au fost livrate kiturile necesare celor 14 laboratoare TB nominalizate de PNPSCT: LNR Cluj-Napoca, LNR Bucuresti, laboratoarele TB de la Spitalul Sf. Stefan Bucuresti, Iasi, Craiova, Leamna, Bacau, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg.Mures si Focsani.

Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament

La un an de la inceperea activitatii si a acordarii tichetelor sociale, situatia se prezinta astfel: 682 pacienti unici au fost inrolati in proiect pentru cresterea aderentei la tratament si aproximativ 50% din acestia primesc tichete sociale inca din prima luna de inrolare. Aproximativ 18% din totalul pacientilor inrolati, 120 pacienti au fost declarati vindecati sau cu tratament complet.

Alte activitati derulate in aprilie

Echipa de implementare a proiectului a organizat saptamanal cursuri de formare in Controlul  infectiei TB cu participanti din cadrul Institutului Marius Nasta.

Au fost pregatite misiunea de evaluare a Programului National de Control al TB, precum si misiunea de revizuire a documentelor strategice dezvoltate pentru partea de laboratoare, si a planului de reorganizare a laboratoarelor de bacteriologie din Romania.

In ce priveste furnizarea de informatii despre TB pacientilor, grupurilor vulnerabile si populatiei generale, principalele activitati derulate in aprilie au fost cele de finalizare a pliantului, organizarea unui workshop de pretestare a brosurii pentru pacienti (9-10 Aprilie 2016) si instruirea outreach workers (11-12 aprilie), cu 32 de participanti.

Cheltuieli aferente perioadei 01.04 – 30.04.2016

Nr. LINIE BUGETARĂ Valoare cheltuita totală (L1-L21) Valoare cheltuială
in L21
1 Resurse umane 4.913.356,80 83.419,08
2 Costuri de deplasare pentru personal şi voluntari 128.622,58 23.687,26
3 Materiale consumabile 13.827.539,97 1.438,87
4 Costuri pentru investiţii (în limita maximă stabilită pentru fiecare apel de proiecte) 1.895.847,93 369.549,00
5 Alte costuri legate de furnizarea serviciilor către beneficiari 8.949.399,31 193.120,01
6 Comunicare şi promovarea proiectului 0,00 0,00
7 Activităţi bilaterale 0,00 0,00
8 Alte activităţi subcontractate 3.534.564,81 921.829,72
9 Costuri indirecte 247.501,06 23.984,53
10 Costuri neprevăzute 0,00 0,00
Total 33.496.832,45 1.617.028,47

Intarirea capacitatii de diagnostic rapid al cazurilor de TB MDR/XDR si a ratei de detectie prin metode de diagnostic rapid standardizate din punct de vedere al calitatii

In luna martie 2016 activitatea de testare prin tehnici rapide de diagnosticare a TB MDR/XDR s-a desfasurat in 20 laboratoare din reteaua PNPSCT: LNR Bucuresti, LNR Cluj-Napoca, Laboratoarele TB de la Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Timisoara, Iasi, Baia Mare, Leordeni, Sp.Sf.Stefan Bucuresti, Leamna, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg.Mures si Focsani.

In aceasta luna,  3108 pacienti au fost testati in laboratoarele dotate prin proiect. Dintre acestia, 700 au fost depistati cu TB sensibila, iar 64 cu TB MDR. Ca si in luna februarie, nici in martie nu au fost depistati pacienti cu TB extrem de rezistenta (XDR).

In total, in cadrul proiectului, din 21.296 de pacienti au participat la testarea rapida, dintre care 5163 au fost depistati cu TB sensibila, 463 cu TB MDR si 13 cu TB extrem de rezistenta la medicamente (XDR).

Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a TB MDR/XDR

 Echipamentele GeneXpert au fost achizitionate, instalate si puse in functiune in laboratoarele TB nominalizate de PNPSCT. Toate cele 8 laboratoare dotate in cadrul proiectului cu echipamente Genexpert au continuat activitatea de diagnosticare a TB: Cluj-Napoca, Iasi, Constanta, Craiova, Timisoara, Brasov, Leordeni, si Baia Mare.

In aceasta luna s-a efectuat o noua comanda de kituri Genexpert catre furnizorul contractat in cadrul proiectului, pentru cele 8 laboratoare dotate cu echipamente Genexpert care au desfasurat activitatea de testare in vederea diagnosticarii TB MDR.

In vederea achizitionarii hotelor de protectie pentru laboratoare, procedura de achizitie centralizata s-a finalizat si a fost semnat contractul de furnizare.

Consumabilele Versatrek au fost achizitionate. S-au livrat cantitatile aferente primei comenzi in cadrul proiectului catre cele 14 laboratoare TB nominalizate de PNPSCT: LNR Cluj-Napoca, LNR Bucuresti, laboratoarele TB de la: Spitalul Sf.Stefan Bucuresti, Iasi, Craiova, Leamna, Bacau, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg.Mures si Focsani.

Pentru achizitionarea echipamentelor IT, procedura de achizitie centralizata s-a finalizat.  Au fost semnate contractele de furnizare pentru: 15 computere tip laptop, 300 computere tip desktop si 3 echipamente multifunctionale (imprimanta, scaner, copiator). Au fost receptionate cele 15 computere tip laptop, 25 calculatoare tip desktop destinate unitatilor PNF din Bucuresti. Pentru luna urmatoare a fost programata efectuarea receptiei si livrarea restului de calculatoare achizitionate in cadrul proiectului.

Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament

In luna martie 2016 a reinceput inrolarea in cele doua centre TB MDR din Bucuresti si Bisericani, urmand ca din aprilie 2016 inrolarea sa se extinda in toata tara. Astfel la sfarsitul lunii martie un numar total de 336 de pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu.

Tot in luna martie, au avut loc patru vizite de monitorizare, in judetele Galati, Neamt, Iasi si Bacau.

In ce priveste furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament, au fost organizate trei vizite de monitorizare, in Botosani, Piatra Neamt si Giurgiu, ocazie cu care s-au distribuit tichete sociale pentru pacientii inrolati.

A continuat activitatea de colectare, verificare si centralizare a consimtamintelor semnate de catre pacientii ce urmeaza sa primeasca tratament sub directa observare (DOT). In aceasta luna, au fost organizate 18 caravane IEC: 4 in jud. Botosani, 12 in jud. Gorj, 16 in jud. Calarasi, 9 in jud. Neamt, 6 in jud. Giurgiu si 6 in jud.Dolj. La ceste caravane au participat un numar total de 879 de persoane. Pana in prezent, au fost informate 979 de persoane si au fost planificate alte  53 de caravane IEC pentru perioada aprilie – iunie 2016: 4 in jud. Botosani, 12 in jud. Gorj, 16 in jud. Calarasi, 9 in jud. Neamt, 6 in jud. Giurgiu si 6 in jud. Dolj.

La finalul acestei perioade de raportare, erau inrolati pentru asigurarea DOT, in total, 231 de pacienti, din care 10 de etnie roma.

Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament

In luna martie 2016, din totalul de 1.946 pacienti considerati eligibili sa fie inrolati in proiect, 732 aveau fise de consimtamant semnate pana la data de 10 februarie. In perioada 11 februarie -31 martie 2016, alti 11 pacienti au transmis fise de consimtamant.

In cadrul proiectului, un total de 642 de pacienti unici au primit suport social (tichete) pentru mentinerea aderentei  la tratament, status confirmat de medicii curanti ai pacientilor si comunicat de coordonatorii MDR. Din totalul pacientilor care au primit suport social, 77 se declara de etnie roma. In perioada mai 2015 – februarie 2016, au fost distribuite tichete catre 4.513 de pacienti. La finalul lunii martie, din cei 172 de pacienti  inrolati in prima luna de proiect, 77 au finalizat tratamentul cu succes (44,76%), 11 au decedat (6,39%), 2 au fost declarati abandon (2,77%), iar 73 de pacienti sunt inca in tratament si sunt aderenti din luna aprilie (42,44%).

In luna martie a avut loc un eveniment comun organizat de Institutul PNF Marius Nasta, la care au participat coordonatorii TB judeteni, medicii din grupul de lucru laboratoare, dar si 40 de medici coordonatori MDR TB.

Alte activitati desfasurate in luna martie

Au fost organizate saptamanal cursuri de formare in Controlul  infectiei TB cu participanti din cadrul Institutului Marius Nasta.

Au fost pregatite documentatiile aferente distributiei lampilor UV in unitatile TB si documentatia pentru comisia de receptie a lampilor UV.

A inceput organizarea activitatii de asistenta tehnica pentru misiunea de revizuire a documentelor strategice dezvoltate pentru partea de laboratoare, precum si planul de reorganizare a laboratoarelor de bacteriologie din Romania. Misiunea este programata la inceputul lunii mai 2016.

In perioada 9-12 martie, in Oradea, a fost organizat cel de-al patrulea training de comunicare pentru sanatate.

A continuat testarea draftului de brosura pentru pacientii cu tuberculoza si pregatirea trainingului pentru outreach workers.

A fost organizata cea de a doua conferinta de presa din cadrul proiectului.

 

Cheltuieli aferente perioadei 01.03 – 31.03.2016

Nr. LINIE BUGETARA Valoare cheltuita totala (L1-L20) Valoare cheltuiala
in L20
1 Resurse umane 4.829.937,72 306.985,42
2 Costuri de deplasare pentru personal si voluntari 104.935,32 11.672,22
3 Materiale consumabile 13.826.101,10 796,44
4 Costuri pentru investitii (in limita maxima stabilita pentru fiecare apel de proiecte) 1.526.298,93 71.811,80
5 Alte costuri legate de furnizarea serviciilor catre beneficiari 8.756.279,30 1.733.655,43
6 Comunicare si promovarea proiectului 0,00 0,00
7 Activitati bilaterale 0,00 0,00
8 Alte activitati subcontractate 2.612.735,09 0,00
9 Costuri indirecte 223.516,53 21.722,06
10 Costuri neprevazute 0,00 0,00
Total 31.879.803,99 2.146.643,37

 

Intarirea capacitatii PNCT de a controla epidemia de Tuberculoza

In luna februarie, au fost organizate in Bucuresti trei cursuri pentru cadrele medicale din domeniul pneumologiei, la care au participat un total de 71 de cursanti. In total, pana la finalul acestei luni, au fost instruiti prin proiect 687 de specialisti. La aceste cursuri au fost organizate si vizite de monitorizare.

Testarea pacientilor pentru diagnosticarea rapida a Tuberculozei Multidrog Rezistente si Extrem de rezistente la tratament (TB MRD si TB XDR).

In aceasta luna, niciun pacient nu a fost depistat cu TB XDR, dintre pacientii testati in laboratoarele Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei (PNPSCT) dotate prin proiect. Dintre cei 2630 de pacienti testați in perioada 1-29 februarie in aceste laboratoare, 524 au fost depistati cu TB si 42 cu TB MDR. In total, din martie 2015 pana la finalul luni februarie 2016, au fost testati 17.943 de pacienti, dintre care 4.301 au fost diagnosticati cu TB sensibila, 397 cu MDR TB si 13 cu XDR TB.

Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a TB MDR/XDR

Noua noi laboratoare au inceput activitatea de testare prin metode rapide de diagnostic (Versatrek), fiind dotate in cadrul proiectului cu kituri de testare pentru utilizarea acestui tip echipamente. Cele noua noi laboratoare TB sunt la Spitalul Sf. Stefan Bucuresti, la Leamna, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg. Mures si Focsani. Astfel, incepand cu luna februarie 2016, rețeaua PNPSCT dispune de 20 de laboratoare care derulează activitate de testare prin tehnici rapide de diagnosticare a TB MDR/XDR: LNR Bucuresti, LNR Cluj-Napoca, Laboratoarele TB de la Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Timisoara, Iasi, Baia Mare, Leordeni si cele noua laboratoare noi.

Alte 8 echipamentele GeneXpert prevazute in proiect au fost achizitionate, instalate si puse in functiune in laboratoarele TB nominalizate de PNPSCT.

In vederea achizitionarii a 44 de hote de protectie pentru laboratoare, procedura de achizitie centralizata s-a finalizat si a fost semnat contractul de achizitie cu firma selectata. Cele 10 microscoape LED cu EPIFLUORESCENTA au fost, de asemenea, achizitionate si receptionate. Doua dintre acestea au fost instalate si puse in functiune in cadrul LNR Bucuresti, celelalte 8 au fost instalate in aceasta luna in cadrul LNR Cluj Napoca, LR Iasi, LR Constanta, LR Timisoara, LR Bacau, LR Brasov, LR Craiova si LR Leordeni.

Consumabilele Versatrek au fost achizitionate. S-au livrat cantitatile aferente primei comenzi in cadrul proiectului catre cele 14 laboratoare TB nominalizate de PNPSCT: LNR Cluj-Napoca, LNR Bucuresti, laboratoarele TB de la: Spitalul Sf.Stefan Bucuresti, Iasi, Craiova, Leamna, Bacau, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg. Mures si Focsani.

Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1,000 de pacienti cu TB MDR/XDR. Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament

In luna februarie 2016, au fost inrolati inca 4 pacienti, ajungandu-se la un total de 309 pacienti aflati in tratament prin proiect. Alte 75 dosare medicale au fost analizate si discutate de medicii experti  din comisiile TB MDR, iar pentru 46 dintre pacienti s-a primit recomandarea de a fi inrolati in tratament, imediat ce medicamentele anti TB aflate in depozitul UNIFARM vor primi autorizatia de exceptare de la etichetare. Conform fiselor de consimtamant primite pana la finalul lunii ianuarie, numarul de pacienti de pacienti de etnie rroma a crescut la 48.

A continuat activitatea de centralizare a bazelor de date cu pacientii TB din cele sase judete implicate in proiect, in corelare cu lucratorii comunitatilor aferente comunitatilor in care exista cazuistica TB. Au fost colectate, verificate si centralizate consimtaminte semnate de catre pacientii ce urmeaza sa primeasca DOT.

S-au facut inrolari pentru asigurarea DOT pentru 160 pacienti din judetele Botosani, Neamt, Dolj, Gorj, Calarasi si Giurgiu. In ianuarie a fost acordat DOT pentru 36 de pacienti unici, iar in februarie pentru 114 pacienti unici. In total, pana in prezent, 150 de pacienti unici au primit DOT, din care cinci pacienti de etnia roma, conform declaratiei lucratorilor comunitari care au in monitorizare pacientii respectivi.

Au fost planificate si pregatite 18 caravane IEC ce urmează a fi organizate in luna martie 2016 : 4 in jud. Botosani, 4 in jud. Gorj, 3 in jud. Calarasi, 3 in jud. Neamt, 2 in jud. Giurgiu si 2 in jud. Dolj.

Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament

In luna februarie 2016, din totalul de 1.930 de pacienti considerati eligibili sa fie inrolati in proiect, 691 de pacienti aveau fise de consimtamant semnate pana la data de 10 ianuarie. In perioada 11 ianuarie  – 29 februarie 2016, un numar de 47 de pacienti noi au transmis fise de consimtamant. Din cei 1.930 de pacienti eligibili sa fie inrolati, pana in prezent 613 au primit suport social pentru aderenta la tratamentul anti TB administrat, din care 76 de pacienti se declara de etnie roma. Cumulativ, in perioada mai 2015 – ianuarie 2016, au fost distribuite tichete catre un numar de 4.036 de pacienti.

Din cei 172 de pacienti inrolati in prima luna de proiect, 73 au finalizat tratamentul cu succes (42,44%), 10 au decedat (5,8%), doi pacienti au fost declarati abandon  (2,77%), iar 81 de pacienti sunt inca in tratament si sunt aderenti din luna aprilie (47%%).

Alte activitati derulate in februarie 2016:

A fost pregatita documentatia pentru contractele de prestari servicii pentru trainerii cursurilor Controlul infectiei TB, au fost programate cursurile si au fost pregatite listele cu participantii la cursurile de formare din cadrul Institutului Marius Nasta.

In ceea ce priveste acordarea de asistenta tehnica de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru imbunatatirea gestionarii PNPSCT, a fost realizat planul de misiuni de asistenta tehnica, plan comun cu misiunile de asistenta tehnica finantate prin FG, si au fost detaliate obiectivele misiunilor.

Pentru furnizarea de informatii despre TB pacientilor, grupurilor vulnerabile si populatiei generale, s-a lucrat la organizarea celui de-al patrulea training de comunicare pentru sanatate. Al treilea workshop de comunicare pentru sanatate s-a stabilit ca se va tine la Baile Felix, intre 9 si 12 martie. De asemenea, a continuat pregatirea etapei de testare a draftului de brosura pentru pacientii cu tuberculoza.

Cheltuieli aferente perioadei 01.02 – 29.02.2016

Nr. LINIE BUGETARA Valoare cheltuita totala (L1-L19) Valoare cheltuiala
in L19
1 Resurse umane 4,522,982.30 319,209.26
2 Costuri de deplasare pentru personal si voluntari 93,263.11 1,826.07
3 Materiale consumabile 15,822,235.46 550.19
4 Costuri pentru investitii (in limita maxima stabilita pentru fiecare apel de proiecte) 1,454,487.16 95,806.44
5 Alte costuri legate de furnizarea serviciilor catre beneficiari 5,023,650.28 170,268.67
6 Comunicare si promovarea proiectului 0.00 0.00
7 Activitati bilaterale 0.00 0.00
8 Alte activitati subcontractate 2,617,464.19 16,285.45
9 Costuri indirecte 201,794.48 19,281.11
10 Costuri neprevazute 0.00 0.00
Total 29,735,876.97 623,227.19

Pe 1 martie, 12 asistenți și infirmieri ai  Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București au participat la cursul „Tipuri de măsuri de control al transmiterii tuberculozei”, organizat și susținut de dr. Cristian Popa, medic în cadrul unității. Cursul aduce informații importante care ajută angajații spitalului să fie atenți la situațiile la care se expun și la măsurile prin care ar putea să evite contagiunea cu virusul tuberculozei de la pacienți. Riscul de îmbolnăvire cu tuberculoză la personalul spitalicesc din unitățile TB este estimat a fi de trei-patru ori mai mare decât în populația generală. Asistenții și infirmerii, care sunt personalul cel mai expus acestui pericol, fiindcă stau cel mai mult în preajma pacienților și au contact direct și repetat cu ei, nu trec printr-un instructaj special la momentul angajării în unitățile sanitare care se ocupă de pacienți cu TB. De aceea, dr. Popa își dorește să transforme acest curs într-un training frecvent, prin care să fie instruiți periodic angajați ai spitalului din toate secțiile.

La curs, participanților li s-a vorbit despre căile de transmitere a tuberculozei, despre sursele de infecție și soluțiile pe care personalul spitalicesc le are la îndemână pentru a se proteja, cum ar fi măștile medicale speciale, educarea pacienților în privința igienei tusei și o politică mai strictă pentru persoanele care vin la spital ca vizitatori. În ianuarie, a fost organizat un curs pe aceeași tematică pentru medicii supervizori, persoane-cheie din teritoriu, care monitorizează activitățile de control al tuberculozei și instruiesc personalul medical.

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal

4. Foto RV2-1-

Tema stabilită de Organizația Mondială a Sănătății pentru Ziua Mondiale de Lupta Împotriva Tuberculozei (ZMTB) de anul acesta este „Împreună pentru eradicarea Tuberculozei” (Unite to End TB), iar una dintre cele patru subteme este „Împreună vom testa, trata și vindeca mai eficient”.

Prin activitățile sale, proiectul „Îmbunătățirea starii de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei“ se înscrie perfect în această arie, prin dotarea laboratoarelor TB cu echipamente performante și oferirea de servicii de diagnosticare rapidă. Despre acesta, am stat de vorbă cu dl Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, coordonatorul programului RO_19.01 „Inițiative în Sănătatea Publică”.

Cu ce contribuie proiectul „Îmbunătățirea stării de sănatate a populației din România prin creșterea capacității de control a Tuberculozei” la rezultatele Programului RO_19 – Inițiative în Sănătatea Publică, gestionat de Ministerul Sănătății?

Operatorul Programului RO 19 – „Inițiative în Sănătatea Publică” a fost desemnat Ministerul Sănătății, care are ca obiectiv „îmbunătățirea sănătății publice și reducerea inegalităților în domeniul sanitar”. Două dintre rezultatele așteptate ale programului sunt îmbunătățirea prevenirii și tratării bolilor contagioase (inclusiv TB) și dezvoltarea resurselor la toate nivelurile din domeniul sanitar. Proiectul de față urmărește – și rezultatele deja au început să apară – consolidarea capacității instituționale a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) în vederea controlului epidemiei de TB din România, precum și asigurarea depistării timpurii a cazurilor de Tuberculoză rezistentă la medicamente (TB MDR) și de Tuberculoză extrem de rezistentă la medicamente (TB XDR). De asemenea, proiectul urmărește asigurarea tratamentului complet, continuu și de calitate cu medicamente de linia a doua pentru pacienții cu TB MDR/XDR, precum si dezvoltarea unui model integrat de suport la nivelul comunității pentru tratamentul și prevenirea TB în grupurile sărace și vulnerabile. Proiectul a fost elaborat pe baza înțelegerii profunde a factorilor sociali actuali ai TB și a intervențiilor venite din afara sectorului sanitar, în special în domeniul sprijinului social și a prevenirii îmbolnăvirilor în rândul grupurilor vulnerabile.

În mai bine de un an și jumătate de când a început, acest proiect a adus îmbunătățiri considerabile: avem zece laboratoare dotate cu aparatura ultraperformantă care pot deservi întreg teritoriul țării, avem în toată țara specialiști pneumologi instruiți, avem un model integrat de suport la nivelul comunității, pentru tratamentul și prevenirea TB în grupurile sărace și vulnerabile. Cum se văd aceste rezultate, din perspectiva OMS, în contexul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei (24 martie)?

Tema Zilei Mondiale de Lupta Împotriva Tuberculozei (ZMTB) de anul acesta, anunțată de OMS, este „Împreună pentru eradicarea Tuberculozei” (Unite to End TB), cu referire la guverne, comunități, societatea civilă din domeniu și sectorul privat, deci la toți stakeholderii care pot contribui la atingerea acestui țel. Una dintre cele patru subteme pe care OMS le promovează în 2016 pentru ZMTB este „Împreună vom testa, trata și vindeca mai eficient”, iar proiectul „Îmbunătățirea starii de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei“ se înscrie perfect în această arie, prin dotarea laboratoarelor TB cu aparatură performantă și serviciile de testare rapidă pe care, acum, le pot oferi pacienților. Astfel, acest proiect contribuie la efortul internațional de stopare a acestei boli și urmează liniile Strategiei OMS pentru eradicarea Tuberculozei, care vizează să pună capăt epidemiei TB până în anul 2030. Printre altele, aceasta presupune ca activitățile tuturor părților interesate să fie centrate pe pacient și pe asumarea de schimbări îndrăznețe în sistemul public de sănătate.

În ultimul an, peste 10.000 de persoane au fost testate prin metode de diagnosticare rapidă în laboratoarele dotate prin acest proiect. Asta înseamnă că, în timp, la nivelul comunităților vor fi mai puține îmbolnăviri noi și, eventual, va scădea numărul de cazuri de TB. Care este impactul acestui proiect, la nivel social?

Impactul proiectului se traduce în servicii mai bune de diagnostic, tratament, tratament sub directă observare (DOT), sprijin social și intervenții preventive pentru grupurile importante din punct de vedere epidemiologic și vulnerabile, care în timp vor duce la reducerea diferențelor economice și sociale cauzate de TB în România și în Spațiul Economic European.

Asigurarea diagnosticului timpuriu, urmat de regimuri de tratament anti-TB neîntrerupte, complete și de calitate, DOT și stimulente sub formă de alimente pentru pacienți, în vederea creșterii aderenței la tratament, vor conduce la o rată mai bună de succes al tratamentului în rândul pacienților cu TB, care astfel se pot întoarce la serviciu, redevenind cetățeni productivi. În plus, intervențiile de prevenire în comunitățile rurale sărace, inclusiv comunitățile roma, vor contribui la o adresabilitate crescută a acestor populații față de serviciile de asistență medicală primară, la scăderea numărului de îmbolnăviri cu TB, scăderea stigmatizării și discriminării pacienților cu TB și a familiilor acestora, precum și la un statut social și economic îmbunătățit al membrilor comunității.

Tuberculoza nu mai este boala sărăciei, dar mulți români încă nu știu acest lucru și nu se așteaptă să se îmbolnăvească. Diagnosticul este greu de acceptat pentru un director de bancă, de exemplu, sau pentru un avocat. Cătălina Constantin, președinta Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, ne vorbește despre probleme sociale și psihologice ale pacienților cu tuberculoză, dar și despre importanța instruirii permanente a personalului medical care lucrează cu pacienți cu TB.

Care sunt problemele dincolo de boală, care vin din boală, ramificațiile?

Este un context înainte de boală, tuberculoza nu mai este boala sărăciei. Principala vulnerabilitate este scăderea imunitară. Contextul general este că există foarte multă tuberculoză în România și, având imunitatea scăzută, ești oricând expus la riscul de îmbolnăvire. Tuberculoza afectează omul pe toate palierele vieții lui: psihologic, social, medical.

Ce se întâmplă când o persoană află diagnosticul?

Indiferent care este forma de tuberculoză, de fiecare dată este un șoc pentru persoana respectivă. De cele mai multe ori, nu se pune din start diagnosticul de tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR), pentru că doar în câteva locuri din țară există aparatură care să-ți spună asta rapid. Lucrurile încă mai stau în felul următor: afli că ai tuberculoză și după o lună-două de tratament poți să afli că ai MDR sau tuberculoză extrem de rezistentă la medicamente (TB XDR). Dar toți trec prin șocul în care află diagnosticul, durata lungă a bolii, de faptul că urmează șase luni sau doi ani din viață pe care trebuie să îi  reconsidere total și atunci trebuie să-și pună viața pe stop și să facă tratament.Foarte mulți nu pot, își pierd serviciul, pierd oportunități, nu mai merg la studii, sau în străinătate la muncă, își amână nunta, își părăsesc iubita. Dar cel mai important este pierderea locului de muncă, nu toți sunt angajați prin carte de muncă sau prin contracte legale, iar dacă sunt angajați, contractul nu reflectă suma totală de bani pe care o primesc și atunci una dintre marile probleme este că le scad dramatic veniturile. Nevoile cresc, în plus. Spre exemplu, dacă părintele care s-a îmbolnăvit se ocupa de copii, nu mai poate să facă asta, trebuie să angajeze pe cineva (n.a. – perioada de internare pentru cazurile de TB MDR sau XDR poate dura între trei și zece luni sau poate și mai mult, până la negativarea pacientului, adică atunci când nu mai transmite boala). Pentru că ia tratament de tuberculoză, există o probabilitate foarte mare ca medicamentele acestea să aibă efecte adverse, și trebuie bani pentru alte medicamente, care pot să  reducă intensitatea reacțiilor adverse. Aceste medicamente suplimentare nu sunt gratuite, unele sunt parțial compensate, altele nu sunt. Unii experimentează dureri din cauza tratamentului anti tuberculos, altora le este afectat ficatul, care înseamnă alt tratament, cheltuielile apar. E nevoie de odihnă și hrană, altădată mâncarea costă, altădată îți permiteai să mănânci orice, acum ai nevoie de carne în fiecare zi, mâncare consistentă, odihnă, liniște.

O altă problemă socială este că mulți pacienți trebuie să se recalifice, să-și schimbe locul de muncă. De multe ori e costisitor sau imposibil. Dacă lucrează în construcții și a avut un plămân afectat, dacă se expune la niște medii care îi scad imunitatea sau la un mediu stresant, trebuie să renunțe la acel job.

La nivel psihologic, pot apărea tulburări din spectrul anxietății, manifestări psihotice, halucinații. Mi-amintesc de o pacientă care spunea că după tratament simte o durere în țeastă, în cap, de parcă cineva i-ar băga un cuțit acolo. Halucinațiile sunt complexe și vii, în sensul că una dintre paciente când își lua tratamentul se credea gogoșar și nu înțelegea ce caută în pat, și nu în borcan.

Sunt obsedați de întrebarea „de unde am luat boala”?

Sigur, sunt obsedați de întrebarea „de ce?”, fiindcă li se reproșează că ei sunt de vină că au luat boala. Asta le spun oamenii cărora le este frică, de la medici până la familie. „De ce tocmai mie?”, se întreabă. După care urmează perioadele de furie, depresie și, într-un final, de acceptare, dacă oamenii au noroc și susținere. Pentru că acceptând, pot înțelege că tratamentul este calea spre vindecare și că vine la pachet cu toate lucrurile neplăcute.

Cât de importantă este comunicarea pacient-medic?

În această relație, ambii sunt responsabili, și pacientul și cadrul medical, fie că este medic sau asistentă. Bolnavul cu tuberculoză consideră persoana care se ocupă de el foarte importantă și atunci el nu cere doar diagnostic și tratament, el cere multe: acceptare, înțelegere, empatie, un sfat în domenii care nu au legătură cu respectiva specialitate. Nu neapărat le și primește, și asta se întâmplă din varii motive, medicul sau cadrul medical are la rândul său niște nevoi: de timp, de instruire, de susținere, pentru că mulți ajung în burn-out. Dacă vrei să ai niște cadre medicale eficiente, te asiguri că periodic le livrezi traininguri, din care să-și aducă aminte tot ce înseamnă comunicare cu pacientul, intervenții de motivație, dar și cum să facă astea astfel încât să fie în echilibru.

Cum a apărut asociația pe care o conduceți?

În 2011, eram voluntar la Crucea Roșie și coordonam un program de psihoterapie și suport social pentru pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă și pe parcursul ședințelor de terapie. Dar eu am lucrat în domeniul tuberculozei vreo 20 de ani. Am fost asistentă medicală la Institutul „Marius Nasta”, pe urmă psiholog, din 2005, iar când mi-am început voluntariatul la Crucea Roșie, asiguram suportul psihologic pentru pacienții din sectorul 5. Mi-au trecut prin mână foarte mulți pacienți – prea puțini erau atunci însă diagnosticați cu multidrog rezistență – și aveau niște situații de viață foarte grele. Șocul a fost când am avut un grup de terapie de 20 de persoane cu tuberculoză multidrog rezistentă, un grupă în care oamenii se simțeau securizați fiindcă aveau alături oameni cu aceleași gen de probleme.

Îi ajutam la creșterea stimei de sine, a motivației de a fi aderenți la un tratament care le făcea probleme, dar exista o dimensiune a problemelor la care nu aveam niciun răspuns și care se lega de relaționarea cu familiile. Când am avut ca exercițiu desenul familiei, unul dintre pacienți și-a desenat familia, dar el nu era acolo. Iar altul, care venise cu soția, amândoi avuseseră MDR, s-a desenat pe el, soția, copilul și motanul, dar erau împrejmuiți de un zid mare de cetate în care nu avea nimeni acces. Se simțeau umiliți de fiecare dată când mergeau la Comisia de expertiză, aveam o întreagă intervenție pentru lucrul acesta, îi ajutam să se ventileze și să se proiecteze într-un fel de putere în care e OK să ignori, să te gândești că este despre ei, nu despre tine. Și, din aceste experiențe, a venit ideea înființării asociației.

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal

Practica a arătat că unii pacienţi cu tuberculoză tind să abandoneze tratamentul după primele luni de administrare, deoarece încep să se simtă mai bine, sau continuă să ia doar o parte din medicamentele obligatorii, renunțând la cele care au efecte secundare neplăcute (stări de greață, vărsături, dureri de oase etc.). Specialiștii pneumologi spun cu fiecare ocazie: aceste momente favorizează apariţia rezistenţei bacilului Koch (Mycobacterium tuberculosis) la medicamentele antituberculoase existente, iar pacienţii devin o sursă de infecţie tuberculoasă rezistentă. Tratamentul sub directa observare de către asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari din comunitate (denumiti suporteri DOT) este, în acest context, extrem de important. Coordonatorul proiectului, Dr. Florin Sologiuc, de la Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), partener în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România prin creşterea controlului tuberculozei”, ne explică rolul Centrului  în implementarea tratamentului sub directă observare (DOT) în comunități.

În câte comunități din România se implementează tratamentul tuberculozei sub directă observare de către suporterii DOT?

Noi, în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România prin creşterea controlului tuberculozei”, avem 82 de comunități la nivelul a șase județe: Botoșani, Neamț, Gorj, Dolj, Călărași și Giurgiu. Cele 50, cum se pornise inițial în proiect, nu erau suficiente, pentru că ne-am dat seama că avem pacienți din multe mai multe localități și ne-am dorit să acoperim cât mai multe.

Cum au fost selectați suporterii DOT  în aceste comunități?

În funcție de comunitățile care aveau pacienți cu tuberculoză. Acesta a fost criteriul de selecție a suporterilor DOT Acolo unde existau pacienți, mediatorii sau asistenți medicali comunitari de la autoritățile locale au fost implicați în proiect. Unii dintre cei angajați mai pleacă, se duc ori în străinătate la muncă, ori își găsesc alt loc de muncă, mai intră în concedii de maternitate. În momentul acesta avem 89 de suporteri DOT, dintre care patru sunt mediatori sanitari roma.

Ce trebuie să facă un suporter DOT în cadrul acestui proiect?

Inițial, contactează pacienții care urmează  să fie înrolați în proiect, cei care primesc și stimulente financiare care să le asigure un ajutor în plus față de tratamentul medicamentos.

În fiecare județ avem și câte un coordonator al suporterilor DOT și, pe baza datelor furnizate de acesta, suporterul contactează pacienții, le spune despre ce este vorba și le dă o fișă  în care sunt menționate drepturile și obligațiile sale. Dacă pacientul este de acord să intre în program, semnează o fișă de consimțământ pentru a primi tratamentul sub directă observare. Apoi, suporterul se duce să ia medicamentele fie de la medicul de familie din comunitatea respectivă, fie de la dispensarul de tuberculoză la care este arondată comunitatea și le administrează de trei ori pe săptămână fiecărui pacient. Suporterii DOT sunt și cei care îi mobilizează pe oamenii din sate să participe la caravanele medicale, sesiuni de informare despre tuberculoză care se țin în aceste comunități.

Cum se desfășoară procesul de tratament sub directă observare?

Până acum, prin acest proiect, 150 de pacienți primesc tratament sub directă observare. În medie, un suporter DOT are câte un pacient sau maximum trei. Nu este foarte simplu, pentru că tratamentul presupune deplasarea în trei zile la bolnav, așa că nu ai cum să ai mulți pacienți, altfel nu ai avea timp să faci tot ce ai de făcut. În fiecare din cele trei zile în care pacientul trebuie să-și ia tratamentul, suporterul urmărește bolnavul să ia fiecare pastilă din lista de tratament. Pentru că efectele sunt uneori greoaie pentru pacient, de la vomă la dureri de cap sau pierderea auzului, este bine ca pacientul să fie încurajat și monitorizat când ia tratamentul, pentru a nu dezvolta o formă agravată de tuberculoză multidrog rezistentă.

Ce mai trebuie să urmărească suporterul DOT la pacienți?

Fiind în contact strâns cu pacientul, în cazul în care acesta declară schimbarea stării sale de sănătate sau îi spune că s-a întâmplat ceva cu impact asupra bolii sau a tratamentului, suporterul comunică mai departe medicului de familie sau dispensarului TB că starea s-a înrăutățit sau noua situație pe care i-a adus-o pacientul la cunoștință. E posibil ca, la unii pacienți, să intervină și alte boli, iar acest lucru trebuie anunțat.

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal

Harta laboratoarelor TB

Legenda:

Global Fund: Dotări cu aparatură modernă de diagnosticare rapidă prin proiecte cu finanțare de la Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei

Norway Grants: Dotări cu aparatură modernă de diagnosticare rapidă prin proiecte cu finanțare din Granturile SEE (Norvegiene)

Grafică: Fundația Romanian Angel Appeal

– COMUNICAT DE PRESA –

In 24 martie 1882, Robert Koch comunica lumii stiintifice descoperirea bacilului care provoaca tuberculoza, „una dintre cele mai temute boli infectioase” (R.Koch, 24 martie 1882).

Tuberculoza continua sa reprezinte un pericol permanent pentru populatie, o problema prioritara de sanatate publica pentru un numar mare de tari. Desi progresele obtinute in combaterea acestei maladii sunt insemnate, dificultatile de ordin medico-social pe care le genereaza constant boala impun o determinare fara precedent in implementarea masurilor pentru limitarea si, in final, eliminarea acesteia.

In Raportul TB al Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru anul 2015 se estimeaza aparitia a 9,6 milioane de cazuri de tuberculoza in fiecare an, dintre acestea fiind notificate numai 6 milioane de cazuri. De asemenea, se estimeaza un numar total anual de 480.000 de cazuri cu tuberculoza multidrog rezistenta (TB MDR: tuberculoza rezistenta la doua dintre medicamentele anti-tuberculoase esentiale) din care sunt detectate si raportate numai 123.000 de cazuri.

Anual mor 1,5 milioane de oameni din cauza tuberculozei, boala infectioasa care provoaca cele mai multe decese in lume (numarul deceselor cauzate de HIV/SIDA in anul 2014 fiind de 1,2 milioane). O persoana contagioasa poate transmite infectia altor 10 – 15 persoane intr-un an.

Pentru Romania, tuberculoza ramane o problema prioritara de sanatate publica.

Suntem tara membra a Uniunii Europene cu cele mai multe cazuri noi inregistrate anual.

In anul 2015, in Romania s-au inregistrat 14.269 de cazuri TB, din care 12.029 sunt cazuri noi iar 2240 sunt recidive. Peste 500 de cazuri noi sunt inregistrate anual cu TB MDR.

TB MDR pune serioase probleme in controlul TB: daca tuberculoza cu tulpini sensibile se vindeca in Romania in procent de aprox. 85%, cea cu tulpini rezistente la Izoniazida si Rifampicina are sanse de vindecare destul de reduse (in Romania, cohorta anului 2012: 32%).

In ultimii ani, Romania a inregistrat progrese importante in controlul acestei boli:

  • Rata de depistare a cazurilor TB este de peste 70% de cel putin 8 ani (79% din anul 2010; in Regiunea Europeana a OMS rata de despistare este de 76%);
  • Incidenta Globala a scazut cu 49,8% (de la 142,2%ooo in 2002 la 71,7%ooo in 2015).
  • Incidenta Globala a tubercumozei la copii a scazut cu 55,7% (de la 48,1%ooo in 2002 la 21.3%ooo in 2015);
  • Prevalenta TB a scazut cu 39,3% (de la 200,2%ooo in 2004 la 121,5%ooo in 2014);
  • Mortalitatea TB a scazut cu 47,2% (de la 10,8%ooo in 2002 la 5.7%ooo in 2013)
  • Rata de succes terapeutic a cazurilor noi pulmonare confirmate bacteriologic a depasit 85% din anul 2006, valoare net superioara celei de 67% din Regiunea Europeana OMS (85,4% – 2012 Ro).

Tuberculoza reprezinta o prioritate de sanatate publica pentru Ministerul Sanatatii si pentru Guvernul Romaniei.

Ministerul Sanatatii a aprobat o serie de masuri pentru imbunatatirea controlului tuberculozei, printre cele mai importante fiind: majorarea bugetului anual acordat Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei si aprobarea Strategiei Nationale de Control al Tuberculozei in Romania 2015 – 2020.

Obiectivele majore stabilite prin aceasta strategie sunt:

  • Asigurarea, pana in 2020, a accesului universal la metode rapide de diagnosticare a TB;
  • Diagnosticarea a cel putin 85% din cazurile de TB chimiosensibila si TB MDR;
  • Tratarea cu succes, pana in 2020, a cel putin 90% din cazurile noi de TB pozitiva in cultura si a cel putin 85% din retratamente;
  • Tratarea cu succes, pana in 2020, a 75% din cazurile de TB MDR;
  • Reducerea, pana in 2020, a ratei generale a mortalitatii prin TB la mai putin de 5/100.000 locuitori;
  • Nu vor mai exista familii care sa se confrunte cu costuri catastrofale cauzate de TB;
  • Incidenta TB va scadea cu 10% anual in intervalul 2015-2020, ajungandu-se la o incidenta mai mica de 49%000 de locuitori, pana in 2020;
  • Cresterea capacitatii sistemului sanitar in controlul TB.

Interventiile incluse in Strategia Nationala 2015 – 2020 urmaresc asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare si cresterea aderentei la tratament pentru bolnavii cu tuberculoza si in special tuberculoza multidrog-rezistenta, in conformitate cu recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Pentru implementarea acestor interventii au fost identificate, pe langa bugetul de stat, mai multe surse de finantare externe. Una dintre acestea este reprezentata de Mecanismul Financiar Norvegian, prin intermediul caruia este asigurata, in proportie de 85%, finantarea proiectului „Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania, prin cresterea controlului tuberculozei”, in valoare de aprox. 11 milioane de Euro. O alta sursa de finantare este Fondul Global de Lupta Impotriva HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei, care a oferit Romaniei un grant de aprox. 8 milioane de Euro pentru cresterea controlului si limitarea raspandirii tuberculozei.

De asemenea, in implementarea masurilor si actiunilor prevazute de Strategia Nationala, institutiile statului – Ministerul Sanatatii, Programul National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” –  vor avea ca parteneri organizatii neguvernamentale, organizatii nationale si internationale.

Dr. Georgeta Gilda Popescu
Manager Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”

Comunicatul in format PDF

 

« Pagina anterioarăPagina următoare »