Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei
Proiect finanțat prin Granturi Norvegiene 2009 - 2014, în cadrul Programului RO 19 - Initiative in Sanatatea Publica.
Proiect finanțat prin Granturi Norvegiene 2009 - 2014, în cadrul Programului RO 19 - Initiative in Sanatatea Publica.
21 decembrie 2016
În cadrul proiectului RO_19.01, „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea capacității de control al tuberculozei”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, Fundația LHL International Tuberculosis, din Norvegia, împreună cu Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR) desfășoară activități de informare a pacienților cu tuberculoză rezistentă la medicamente ati-tuberculoase și activități care facilitează comunicarea dintre medic și pacient.
„Deseori, pacientul trăiește diagnosticul de tuberculoză ca pe o traumă. Acest lucru îl poate împiedica să înțeleagă ce-i spune medicul sau să interpreteze disfuncțional mesajele pe care le primește din partea echipei medicale. Broșura pe care am dezvoltat-o în cadrul proiectului răspunde nevoilor pacientului, cu ajutorul pacienților. Aceasta vine în ajutorul înțelegerii bolii, este un instrument care poate fi folosit și atunci când cadrul medical nu este prin preajmă, ajută la scăderea anxietății, la o mai bună colaborare cu echipa de îngrijire și la creșterea confortului psihic al pacienților. Când înțelegi și știi, ești mai puțin speriat și mai puternic”, spune psihologul Cătălina Constantin, președintele ASPTMR.
Factorii care influențează major aderența la tratament a bolnavilor și, implicit, vindecarea sunt comunicarea dintre medic și pacient și suportul psihologic primit de cel aflat în suferință.
„Eram foarte speriat, neștiind dacă mă voi putea vindeca, dacă există tratament pentru mine. În momentul în care am înțeles că pot să merg la București și că există o șansă pentru vindecare, disperarea mea a scăzut. Când am stat de vorbă cu medicul și am înțeles ce am de făcut și cum poate evolua boala mea, mi-a fost mult mai ușor să îndur toate reacțiile adverse ale medicamentelor, toate greutățile întâlnite”, povestește domnul Sorin Neacșu, fost pacient cu tuberculoză multidrog rezistentă.
„Boala a fost cea mai mare încercare a vieții mele. Ce mi s-a întâmplat când am fost diagnosticată cu tuberculoză multidrog rezistentă m-a dus în depresie și disperare. Fără ajutor din partea medicilor, a familiei și fără susținere psihologică, probabil că acum n-aș mai fi fost. A contat mult că cineva m-a ascultat, m-a încurajat, m-a învățat cum să fac față. Acum fac și eu același lucru pentru cei bolnavi de tuberculoză și mă vindec odată cu ei. Faptul că pot și sunt lăsată să-i ajut mă împlinește și mă face să mă gândesc că toată suferința pe care am îndurat-o n-a fost în zadar”, spune doamna Anca Pruteanu, fostă pacientă cu tuberculoză multidrog rezistentă.
În cadrul proiectului, s-a organizat o rețea de voluntari care asigură suportul de la egal la egal pentru pacienții cu tuberculoză extensiv de rezistentă. În prezent, sunt 43 de beneficiari ai acestui serviciu și 15 voluntari implicați.
„Deseori, cei diagnosticați cu această boală sunt ocoliți de prieteni și de cunoscuți și accesează mai greu serviciile de asistență medicală. Rețeaua noastră de voluntari le asigură suportul acela sufletesc de care bolnavii au nevoie, le dau informații despre cum pot să-și rezolve diverse probleme și îi motivează să respecte tratamentul, mai ales în momentele foarte grele de rău fizic și de suferință sufletească”, afirmă domnul Ștefan Răduț, vicepreședintele ASPTMR.
Manager Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
Prof. asociat Dr. Gilda Popescu
Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii tuberculozei (TB) in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament
In luna septembrie, au fost organizate doua caravane de informare (IEC) in jud. Dolj, la care caravane au participat 100 de persoane, din care trei de etnie roma. Pana in prezent, de la inceputul proiectului, in cadrul caravanelor au fost informate 8.242 de persoane, dintre care 1.263 de etnie roma.
Pana la sfarsitul acestei luni, 2016 au fost distribuite catre asistentii medicali comunitari si mediatorii sanitari, care au organizat caravane IEC in perioada ianuarie – august 2016 un numar de 1.500 de tichete cadou. Pentru asigurarea tratamentului sub directa observare (DOT), in proiect au fost inrolati pana in septembrie, in total, 654 de pacienti unici, iar in cursul lunii septembrie au fost inrolati 91 pacienti.
Pana la sfarsitul lunii septembrie, au fost distribuite catre pacienti 12.008 tichete sociale si erau in curs de distribuire alte 132 de tichete, iar catre suporterii DOT care au monitorizat pacienti din cele 6 judete au fost distribuite 10.400 de tichete cadou.
Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a tuberculozei multidrog rezistente / extrem de rezistente la medicamente (TB MDR/XDR)
In aceasta luna, activitatea de testare prin tehnici rapide de diagnosticare a TB MDR/XDR s-a desfasurat in 20 laboratoare din reteaua PNPSCT: LNR Bucuresti, LNR Cluj-Napoca, Laboratoarele TB de la Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Timisoara, Iasi, Baia Mare, Leordeni, Spitalul Sf. Stefan Bucuresti, Leamna, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg. Mures si Focsani. Prin tehnicile de diagnosticare rapida Genexpert, LPA, MGIT si Versatrek, in septembrie au fost testati 2641 de pacienti. In urma testelor, 614 au fost depistati cu TB si 27 cu TB MDR. In septembrie, niciunul dintre pacientii testati nu a fost depistat cu TB XDR.
De la inceputul activitatilor, in laboratoarele TB dotate cu aparatura moderna in cadrul proiectului au fost derulate 40.846 de testari in vederea diagnosticarii rapide. Din totalul de 24.328 de pacienti unici testati in cadrul proiectului (intervalul martie 2015 – septembrie 2016), 9691 au fost depistati cu TB sensibila, 803 cu TB MDR si 89 cu TB XDR.
Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator, in scopul de a spori aderenta la tratament
De la inceputul proiectului si pana la inceputul lunii septembrie, 1060 de pacienti unici ce indeplineau conditiile de eligibilitate pentru a primi tichete sociale pentru cresterea aderentei la tratament au fost inrolati in proiect si au primit tichete sociale. Dintre acestia 351 de pacienti sunt inrolati si beneficiaza de suport in cadrul proiectului de aproximativ un an, iar 195 au incheiat tratamentul.
Alte activitati derulate in luna septembrie
In luna septembrie, a continuat inrolarea pacientilor atat in cele doua centre MDR TB din Bucuresti si Bisericani (jud. Neamt), cat si in restul tarii. Astfel, la sfarsitul lunii, 710 pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu in cadrul proiectului.
In vederea stabilirii unei infrastructuri de baza pentru controlul infectiei cu TB in unitati de profil si instruirea personalului, au fost organizate patru sesiuni de instruire in Controlul Infectiei TB – una in Bucuresti si 3 sesiuni in tara.
In cadrul activitatii de acordare de asistenta tehnica de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru imbunatatirea gestionarii PNCT, a fost organizata misiunea de revizuire a ghidului national referitor la abordarea practica a afectiunilor pulmonare (Practical Approach to Lung Diseases), prin care se va stabili algoritmul de identificare a suspectilor TB in randul populatiei generale, referirea catre specialist, implicarea retelei de asistenta medicala primara in ceea ce priveste tuberculoza in Romania.
Actualizarea bazei de date nationale a PNCT
In perioada de raportare, s-au revizuit si completat specificatiile functionale referitoare la actualizarea si mentenanta bazei nationale de date a Programul National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei (PNPSCT) pe modulele care necesita modificari in conformitate cu cerintele si recomandarile internationale in domeniu. S-au elaborat nomenclatoare care includ medicii care deservesc reteaua de supraveghere TB, liste de medicamente la zi, teste genetice de laborator disponibile. Pana la finalul lunii august 2016, baza nationala de date a fost actualizata in proportie de 50%.
Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1,000 de pacienti cu TB MDR/XDR
La sfarsitul lunii agust, 662 de pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu, in cadrul proiectului. Au fost efectuate vizite de monitorizare si supervizare in tara, in judetele Caras-Severin, Hunedoara, Cluj.
Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament
In luna august, au fost organizate patru caravane, 3 in jud. Calarasi si 1 in jud. Giurgiu, la care au participat in total 213 persoane, din care 118 de etnie roma. Pana in prezent, in proiect au fost informate 8.142 de persoane, dintre care 1.260 de etnie roma.
A continuat inrolarea pacientilor pentru asigurarea tratamentului sub directa observatie (DOT), fiind inrolati in august 93 de pacieni, numarul total ajungand astfel la 568 de pacienti unici, din care 67 de etnia roma.
Pana la sfarsitul lunii august, 2016 au fost distribuite catre pacienti un numar de 10.076 tichete sociale.
Stabilirea unei retele de laboratoare functionale pentru depistarea timpurie a tuberculozei rezistente/ extrem de rezistente la medicamente (TB MDR/XDR)
In luna august 2016, in cele 20 de laboratoare din reteaua PNPSCT din tara echipate cu aparatura moderna si teste rapide, au fost derulate 2912 testari, in urma carora 742 de pacienti au fost depistati cu tuberculoza simpla, 67 cu tuberculoza multidrog rezistenta, iar 5 cu tuberculoza extrem de rezistenta la medicamente.
De la inceputul activitatii de testare a pacientilor prin metode rapide, au fost efectuate 38.205 teste, fiind testate 22.906 persoane unice. Dintre acestea, 9076 au fost diagnosticate cu tuberculoza simpla, 776 cu TB MDR și 89 cu TB XDR.
In luna august 2016, procedura de achizitie centralizata a echipamentelor Genexpert si MGIT pentru perioada de extindere a proiectului se afla in desfasurare, termenul limita de depunere a ofertelor fiind 19 septembrie 2016. Pentru achizitia centrifugilor, in luna august au fost elaborate specificatiile tehnice, iar procedura de achizitie centralizata va fi lansata luna urmatoare.
De asemenea, se afla in derulare procedura de achizitie centralizata pentru 2896 de teste LPA si 5600 de teste MGIT, pentru asigurarea continuitatii activitatii de testare rapida in cadrul laboratoarelor TB. Termenul de depunere a ofertelor furnizorilor fiind 19 septembrie 2016. In luna august, a fost transmisa o noua comanda centralizata de teste Genexpert si Versatrek catre laboratoarele TB.
S-a finalizat livrarea, instalarea si punerea in functiune a celor 29 hote dimensiune A si au fost receptionate cele 15 hote de dimensiune B. S-au semnat contractele de comodat cu toate unitatile care au primit in folosinta hote de laborator.
A fost lansata procedura legala de achizitie a celor 2 servere IT necesare administrarii softului national de inregistrare, monitorizare si raportare a cazurilor de TB / TB-MDR.
Alte activitati derulate in august
Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu tb tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament – Au fost extrase din baza nationala de date a PNPSCT liste cu cazurile recidive declarate si au fost transmise coordonatorilor MDR recomandari de inrolare a acestor pacienti pentru aderenta la tratament.
Au fost organizate 5 sesiuni de instruire in Controlul Infectiei TB (CITB). În total, prin aceste sesiuni, 281 de persoane din unitățile cu profil TB au fost instruite in CITB.
Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1000 de pacienti cu tuberculoza rezistenta / extrem de rezistenta la medicamente (TB MDR/XDR)
In luna iulie 2016, a continuat inrolarea pacientilor in centrele MDR TB din tara, numarul de pacienti inrolati in tratament complet, corect si continuu in cadrul proiectului ajungand la un total de 628.
A continuat, de asemenea, evaluarea cazurilor MDR TB si au fost facute recomandari in vederea transmiterii cazurilor catre comisia MDR TB in vederea inrolarii acestora in tratament in cadrul proiectului.
Intarirea capacitatii PNCT de a controla epidemia de Tuberculoza
Pana la finalul lunii iulie, un numar de 687 de persoane din reteaua nationala de tuberculoza au participat la sesiuni de instruire privind managementul medicamentelor, controlul infectiei de tuberculoza si supravegherea TB.
Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament
In luna iulie, au fost organizate si derulate 14 caravane de informare – educare – comunicare (IEC) cu privire la tuberculoza: 4 in jud. Calarasi, 3 in jud. Neamt, 3 in jud. Giurgiu si 4 in jud. Dolj. La aceste caravane au participat in total 783 de persoane, din care 209 de etnie roma. Pana in prezent, in cadrul proiectului, au fost informate cu privire la tuberculoza 7.929 de persoane, dintre care 1.142 de etnie roma;
A avut loc inrolarea pentru asigurarea tratamentului sub directa observatie (DOT) a 495 de pacienti unici, in total, din care 56 de etnie roma. In cursul lunii iulie, au fost inrolati 68 pacienti din judetele Botosani, Neamt, Dolj, Gorj, Giurgiu si Calarasi, toti fiind monitorizati, urmand a primi stimulentele sociale in cursul lunii august.
Pana la sfarsitul lunii iulie, au fost distribuite catre pacienti un numar de 8.295 tichete sociale in valoare de 82.950,00 RON. La sfarsitul acestei luni, erau in curs de distribuire catre pacienti un numar de 127 de tichete sociale in valoare de 1.270,00 RON.
Pana la sfarsitul lunii iulie, 2016 fost distribuite catre suporterii DOT care au monitorizat pacienti din cele 6 judete, in perioada ianuarie-iunie 2016, un numar de 7.050 de tichete cadou, in valoare totala de 70.500,00 RON.
Stabilirea unei retele de laboratoare functionale pentru depistarea timpurie a TB MDR/XDR
In luna iulie, activitatea de testare prin tehnici rapide de diagnosticare a TB MDR/XDR s-a desfasurat in 20 laboratoare din reteaua PNPSCT: LNR Bucuresti, LNR Cluj-Napoca, laboratoarele TB de la Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Timisoara, Iasi, Baia Mare, Leordeni, Spitalul Sf. Stefan Bucuresti, Leamna, Calarasi, Galati, Targoviste, Drajna, Deva, Tg. Mures si Focsani.
Datele centralizate privind testarea rapida desfasurata in laboratoarele TB in cadrul proiectului in luna iulie 2016 arata ca au fost derulate 3124 de teste rapide prin tehnicile LPA, MGIT si Verstatrek, fiind depistati 695 de pacienti cu tuberculoza sensibila, 71 cu TB MDR si 23 cu TB XDR.
In total, de la inceputul proiectului si pana la finalul lunii iulie 2016, au fost derulate 35.298 de testari rapide, fiind testati 21.394 de pacienti unici. Dintre acestia, 8.334 au fost depistati cu tuberculoza sensibila, 709 cu TB MDR si 84 cu TB XDR.
Tot in aceasta luna, au fost demarate procedurile de achizitie centralizata pentru 2 echipamente Genexpert, 1 echipament MGIT si 6 centrifugi, precum si pentru 2896 teste LPA si 5600 teste MGIT, necesare pentru asigurarea continuitatii activitatii de testare rapida in cadrul laboratoarelor TB. De asemenea, au fost transmise noi comenzi centralizate de teste Genexpert si Versatrek catre laboratoarele TB.
In ceea ce priveste cele 44 de cabinete de biosiguranta (hote de protectie) pentru laboratoare, in iulie au fost receptionate 29 de hote de dimensiune A in cadrul contractului de furnizare, a inceput livrarea, instalarea si instruirea personalului in utilizarea hotelor de laborator de dimensiune A (la finalul lunii erau deja instalate si puse in functiune 27 de hote) si a inceput productia hotelor de dimensiune B, ce urmeaza a fi receptionate luna urmatoare.
In luna iulie 2016 a fost elaborat caietul de sarcini necesar organizarii procedurii de achizitie de echipamente IT: 2 servere IT necesare administrarii softului national de inregistrare, monitorizare si raportare a cazurilor de TB / TB-MDR.
Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati in ambulatoriu, in scopul de a spori aderenta la tratament
In luna iulie, 843 pacienti indeplineau conditiile de eligibilitate pentru a primi tichete sociale pentru cresterea aderentei la tratament, dintre care 160 pacienti au tratament complet, incheiat sau sunt declarati vindecati, in timp ce peste 258 pacienti sunt inrolati si beneficiaza de suport in cadrul proiectului de aproximativ un an.
Alte activitati derulate in iulie:
In luna iulie 2016, a fost organizata a 15-a sesiune de instruire in Controlul Infectiei TB (CITB). A fost intocmita documentatia aferenta organizarii cursurilor. Rezultate: 281 de persoane instruite in CITB.
Acordarea de asistenta tehnica de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) pentru imbunatatirea gestionarii PNCT: in luna iulie, au fost organizate misiunile de controlul infectiei TB si asigurare resurse umane.
Nu știu când am făcut tuberculoză, când m-am îmbolnăvit. Și nici nu știu când aș fi depistat-o, dacă nu trebuia să fac niște analize, întâmplător. Soția s-a dus la un control, la medicul de familie, și a întrebat și de cardul meu de sănătate. A întrebat-o medicul de mine și i-a spus că are cardul meu de sănătate și să mă duc acolo să mi-l dea. M-am dus acolo și zice: „Se fac niște analize anual, dacă doriți, să le faceți și dumneavoastră”. Dacă tot eram acolo, am zis că da și am făcut toate analizele, dar radiografia nu era printre ele și mi-am zis că, dacă tot le-am făcut pe celelalte, să fac și asta. Mi-a spus doamna doctor că nu e inclusă, am întrebat cât costă, era vreo 20 de lei, și am făcut și radiografia la plămâni. Că tot le făcusem pe toate și au ieșit bine. Mi-a făcut două radiografii, una din față și una dintr-o parte, și m-a depistat cu TBC. Mi-a spus doamna doctor că nu mai trebuie să stau și că mă trimite la pneumolog. Asta se întâmpla pe la începutul lunii mai.
Toți medicii mă întrebau dacă am scăzut în greutate, dacă transpir, dacă nu știu ce… Din toate simptomele astea, eu nu am avut nimic. Din contră, în urma tratamentului de acum mă simt rău, față de cum mă simțeam înainte. Mi s-au înmuiat picioarele, am început să tremur, persoana care mi-a făcut radiografia n-a vrut să-mi explice mare lucru, a zis că o să-mi spună cineva de la secția de boli interne. Am ajuns acolo și doamna doctor îmi vorbea și eu nu auzeam nimic, eram… în capul meu era că am să mor.
Nu știam nimic despre boala aceasta. Auzisem de tuberculoză, știam că e o boală de plămâni și știam glumele cu „tușești mai rău ca un tebecist”, dar cum se ia sau altceva, absolut nimic nici despre tuberculoză, nici despre altă boală. Am 33 de ani și nu știu dacă am luat, în viața mea, zece pastile în total. Chiar vorbeam mai de mult cu un unchi, care zicea: „Am avut și apă la plămâni, și mâna ruptă, și piciorul…” Și îi ziceam: „Eu nu am avut nimic până acum, dar și când mi-o da Dumnezeu, mi-o dă!” Parcă știam!
Asta era într-o vineri. Luni, la prima oră, m-am dus la Spitalul „Dimitrie Gerota”, la o doamnă doctor cu totul deosebită, și mi-a dat tratament de prima linie. Era ca și cum nu iau nimic. Și acolo se mirau doctorii că nu am niciun simptom. Până la urmă, mi-au făcut bronhoscopie, să vadă ce e acolo, pentru că eu nu am găuri în plămâni sau ceva. Se vedeau două dungi, cât un pix de groase. Și am fost internat acolo trei săptămâni, m-au pus pe tratamentul acela, pe care nu l-am terminat, pentru că între timp mi-a venit antibiograma și am ieșit rezistent la două medicamente. Și mi-a ieșit radiografia mai bine decât prima, după tratamentul respectiv, chiar dacă am ieșit cu rezistență. Mi-au dat drumul acasă, până să iasă antibiograma, îmi reluasem viața, dar muncind mult mai puțin decât înainte, nu mai făceam efort, și am primit o veste, a doua lovitură. În viața asta, eu mă vedeam în spital doar dacă aveam un accident. Niciodată nu m-am gândit că o să mă îmbolnăvesc așa.
Deja știam despre tuberculoză, pentru că, după primul diagnostic, mi-au mai spus doctorii și m-am dus acasă și am citit pe Wikipedia, inclusiv despre tuberculoza multidrog rezistentă. Nu știam atunci că sunt trei tipuri, eu am vrut să văd dacă se tratează. Despre MDR am aflat că, dacă ții de tratament, e posibil să te tratezi… că de vindecat… Cum ai fost înainte, n-o să mai fii niciodată. Și nu m-a afectat faptul că tratamentul durează mult, că asta cu doi ani nu mă dă înapoi, sunt foarte luptător, dar e foarte greu tratamentul. Amețeli, stări de vomă… nu știu, până seara la 18:00 nu ești om. Când mă duc acasă, mi-e mai ușor, nu simt tratamentul. Dar, când sunt aici, în spital, și aud căruțul ăla cu medicamente pe hol și miroase a spirt și a… e greu. Sunt internat de o lună și jumătate și iau, zilnic, câte 14 pastile. Sunt negativat, așa am venit, eu nu am fost pozitiv niciodată, n-am contaminat pe nimeni.
Soția mea, când i-am spus că am tuberculoză, a zis „lasă, c-o să fie bine!” și mă susține. Nu s-a speriat sau ceva, și-a făcut analizele și totul e bine, inclusiv cu cel mic, că urmează să avem un copil.
Acum, mai am de stat în spital și sper să fie totul bine, să nu mai am și a treia lovitură. A treia lovitură ar fi să mă găsească rezistent și la alte medicamente. Mai aștept rezultatul unor analize. Și-mi mai e greu pentru că aici stau degeaba. Nici acum nu m-am obișnuit să sta atâta degeaba, eu sunt un om activ. Aici îmi umplu timpul cu plimbări. Când o să ies, pentru că nu avem voie să facem efort, o să am activități ușoare. În primele șase luni mai ales, nu avem voie să facem muncă grea, cărat ciment sau ceva de genul acesta. Dar să transporți niște marfă sau altceva, poți. Nu înseamnă că, doi ani de zile, nu trebuie să faci nimic. Felul meu de a fi e așa… trebuie tot timpul să fac ceva, nu pot să stau degeaba. De meserie sunt șofer, dar, în afară de asta, viața m-a învățat să fac de toate. Eu stau la curte și o să pot strânge gunoiul, îmi pot ajuta soția, pot conduce mașina…
Ședințele de terapie de grup pe care le face aici doamna psiholog sunt bune, mai ales pentru unii pacienți… Și eu îi încurajez foarte mult și vorbesc cu ei și încerc să-i mai întăresc, pentru că știu prin ce trec ei, pentru că prin asta trec și eu și discutăm de la același nivel. Mereu mi-a plăcut să îi ajut și pe alții.
Nu cred că viața mea se va schimba în vreun fel din cauza acestei boli sau a tratamentului. Nu văd nicio schimbare. Eu nici nu discut despre boală sau medicamente decât dacă mă întreabă cineva. Pentru că mai rău îți faci. Dimineață ai depășit stadiul de a lua pastilele și apoi ești un om normal. Dacă vrei! Eu cred că, dacă vrei să scapi de boala asta și de greutăți trebuie să fii pozitiv. Să-ți spui că o să trec eu și peste asta. Dacă stai toată ziua și te gândești… Dar pe mine, atât m-a interesat: dacă mori sau nu, pentru că așteptăm un copil.
La serviciu am anunțat despre boală, toți au înțeles, nu am nicio problemă, mă așteaptă să mă întorc acolo. Prietenii, i-am anunțat și pe ei și ei sunt foarte supărați de ce mi s-a întâmplat, nu s-au ferit de mine, au venit aici și m-au vizitat… Dar nu i-am băgat în salon, ne-am întâlnit în curte, că nu vreau să îi bag aici, nici nu e indicat.
Sigur că voi ține minte această experiență. Categoric! Și știu de ce să mă feresc pe viitor. De luat, nu știu de la cine am luat. Bănuiesc doar, de la un coleg de serviciu, care avea o tuse și-i ziceam: „Du-te, băi și te caută, du-te la un medic, la un control, că nu e bine!” „Am fost, frate, dar nu am nimic”. După care a zis că pleacă undeva, dar, din câte am observat, nu a plecat nicăieri… Și bănuiesc că e fapt a lipsit ca să facă vreun tratament… Dar e numai bănuiala mea că avea tuberculoză și n-a spus și că de la el am luat. Poate că am luat dintr-un tramvai sau de la altcineva care o fi tușit spre mine sau…
Nu pot să spun că eram stresat sau că aveam imunitatea scăzută, mă simțeam foarte bine, puteam să spun chiar că eram cel mai fericit om de pe pământ. Poate că era oboseală, ore mai puține dormite. Nici acum nu dorm mult. Stau până la 5:00 dimineață pe tabletă, dorm până la 7:00, la 7:00 vine căruțul, iau medicamentele, adorm după aceea și tot așa. Dormeam cam cinci, șase ore pe noapte. Nu pot dormi mai mult. Nu pot să am un program normal. Iar aici, în spital, nu-mi place mai nimic. Când m-am dus prima oară să mă internez, aveam 55 de kilograme, în trei săptămâni, am ajuns la 45. Am stat două săptămâni acasă și m-am întors aici cu 53 de kilograme, iar acum am slăbit înapoi, am cam 50. Dar acum e mai ușor decât la prima internare. Stau aici ca să mă fac bine, simplu!
Nu m-am gândit cum o să fie viața mea după ce închei cei doi ani de tratament. O să-mi reiau viața normal. Dar când am să ies din spital, mă duc la munte și la mare, chiar dacă ar fi și iarnă. Îmi iau familia și mergem undeva, pentru că anul ăsta n-am apucat să mergem în vacanță.
Celor care sunt bolnavi de tuberculoză le doresc să aibă putere să ia tot tratamentul, să îl termine, e singura șansă la viață, dacă vor să meargă mai departe. În al doilea rând, nu-i îmbolnăvesc pe alții. Apoi, legislația ar trebui să facă ceva. Vorbesc la modul cel mai serios. Pentru că supărarea mea cea mai mare nu este că m-am îmbolnăvit, că fac tratamentul până la capăt și asta e. Dar mă supără faptul că eu îmi bombardez fundul cu injecții, poligon de tragere, țin tratamentul ăsta greu doi ani de zile și plec acasă, pentru ca dup-aia să iau din nou bacilul de la un te-miri-cine care nu și-a luat, nu și-a respectat tratamentul. Mă doare dacă statul nu face nimic!
* Numele pacientului a fost modificat, la cererea acestuia.
Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal
Zeci de localnici din satul Răzvani, oraș Lehliu-Gară din județul Călărași, au fost informați despre tuberculoză cu ocazia caravanei de informare, educare și comunicare susținută pe 10 iunie 2016 de asistentul medical comunitar, Mariana Corina Niculae, și mediatorul sanitar local, Beattris Mihaela Iamandi. „Ați auzit de tuberculoză?”, răsună în sala imensă a căminului cultural vocea asistentei medicale. Câteva femei își fac cruce, un sătean întreabă dacă are legătură cu astmul, altă femeie întreabă dacă copiii care răcesc fac TBC.
Asistenta și mediatoarea le explică pe scurt ce este tuberculoza, cum se transmite, cum se tratează și le spune că tratamentul trebuie ținut strict și că este gratuit. Participanții se mai liniștesc și ascultă, atenți. Află că e bine să meargă la medic dacă tușesc de mai multe săptămâni, dacă slăbesc mult într-un timp scurt, dacă transpiră noaptea chiar și când nu e cald și dacă se simt foarte obosiți mai tot timpul, fără să fi făcut efort. „În satul Răzvani nu sunt cazuri de TB”, spune asistenta medicală, care, la încheierea sesiunii, împarte participanților tricouri, șepci, rucsacuri și pliante cu informațiile de bază despre tuberculoză, formulate simplu și clar.
Sesiunea IEC de la Răzvani este a 106-a caravană IEC organizată de Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS) în cadrul proiectului RO 19.01 – „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei”. Prin proiect, a fost prevăzută informarea a aproximativ 10.000 de persoane din comunitățile selectate cu privire la TB (transmitere, prevenire, semne şi simptome, tratament, importanţa accesării serviciilor de asistenţă medicală primară etc.). În total, în cele 105 caravane organizate până la începutul lunii iunie, 5479 de persoane au fost informate despre tuberculoză.
Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal
Cea de a doua sesiune de formare adresată coordonatorilor județeni din componenta WP7 ”Furnizarea de intervenții integrate de suport comunitar în vederea prevenirii răspândirii TB în comunitățile sărace și a îmbunătățirii aderenței la tratament a cazurilor de TB” din proiectul RO 19.01 ”Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea controlului tuberculozei“, intitulată „Tuberculoza, curs pentru asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari”, a fost organizată în perioada 13-14 mai la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București și a urmărit optimizarea metodologiei de implementare și a procedurilor de lucru folosite, pentru îmbunătățirea serviciilor acordate pacienților cu TB precum și găsirea de soluții pentru problemele semnalate, din cele 6 județe de implementare ale acestui pachet de activități, de către coordonatorii județeni TB și AMC.
„Colegii din județe spun că este nevoie ca medicii de familie să fie implicați mai serios în relația cu pacienții aflați în tratament pentru TB, că ar trebui cointeresați pentru a participa la eforturile de creștere a aderenței pacienților la tratament. Un alt aspect este nevoia de angajare de asistenți medicali comunitari, cu prioritate in mediul rural și în acele localități fără medici de familie. În România sunt, în prezent, circa 1.350 de asistenți medicali comunitari și peste 2.800 de comune cu aproximativ 13.000 de sate. Legea asistenței medicale comunitare este în lucru, vom vedea cum va fi reglementat în final acest domeniu”, explică Dr.Dana Fărcășanu, președintele executiv al Fundației Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS) și coordonator al pachetului de activități WP7, aflat în implementarea CPSS.
Cei 10 participanți la curs au evaluat stadiul implementării proiectului și gradul de atingere a indicatorilor la sfârșitul lunii aprilie, 2016 și au planificat activitatea pentru următoarea perioadă în ceea ce privește acordarea tratamentului sub directă observare (DOT) și organizarea următoarelor caravane de informare-educare-comunicare (IEC).
„Practica, în general, este următoarea: pacienții vin o dată pe lună la dispensarele TB și își iau tratamentul medicamentos pentru luna respectivă. Nimeni nu urmărește permanent dacă fiecare pacient își ia medicamentele conform fișei de tratament. Când se aplică tratamentul sub directă observare (DOT), suporterul DOT stă lângă pacient când acesta înghite efectiv medicamentele. Astfel, există o monitorizare corectă a pacientului și siguranța că acesta rămâne aderent la tratament”, spune Andreea Turcitu, Asistent Monitorizare și Evaluare în cadrul proiectului din partea CPSS. „Acordarea tratamentului sub directă observare (DOT) în această componentă a proiectului a început în luna ianuarie, iar primele evaluări relevante în ceea ce privește eficiența, comparativ cu practica uzuală, le vom putea face în circa șase luni de implementare efectivă a activității de acordare a DOT-ului”. Până la sfârșitul lunii aprilie, în componenta WP7 au fost înrolați și au primit tratament sub directă observare aprox.320 de pacienți unici din cele 6 județe de implementare: Botoșani, Neamț, Gorj, Dolj, Giurgiu și Călărași, fiind implicați cca.160 suporteri DOT.
Proiectele derulate în prezent cu finanțare din Granturile Norvegiene 2009-2014 (RO 19.01) și din Fondul Global de Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei „sunt proiecte-pilot care pot valida metode eficace în acordarea DOT și pot constitui modele pentru o posibilă extindere la nivel național a acestora, aceasta fiind una dintre valorile adăugate ale proiectului”, subliniază dr.Fărcășanu. „O altă valoare adăugată este cantitatea mare de informații importante adunate din teritoriu: ce funcționează, ce nu funcționează, ce trebuie schimbat și cum pentru a avea acoperire națională în DOT. Astfel de cursuri și întâlniri sunt necesare și m-aș bucura dacă ar fi organizate mai frecvent, pentru că este o bună ocazie de discuta și găsi soluții pentru problemele semnalate în teren”.
Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal
Cifrele referitoare la tuberculoza multidrog rezistentă (MDR) în Norvegia sunt foarte mici, între 2 şi 10 cazuri în fiecare an. În 2014, numărul total de cazuri noi de tuberculoză, sensibilă şi rezistentă deopotrivă, a fost de 324. Prin comparaţie, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în acelaşi an în România au fost înregistrate 15.353 de cazuri noi, dintre care 547 de MDR. Pentru mai multe informaţii despre situația tuberculozei în Norvegia, am invitat-o la dialog pe Mona Drage, director adjunct al LHL International, organizație înfiinţată de pacienţii cu tuberculoză din Norvegia.
LHL International a fost înfiinţată de o organizaţie de pacienţi. Care este misiunea acestei fundaţii?
Bazele LHL au fost puse de cinci bolnavi de TB, reuniţi în 1943 pentru a înfiinţa o organizaţie care să lupte împotriva prejudecăţilor şi temerilor, precum şi pentru dreptul la muncă şi la asistenţă socială al pacienţilor cu TB. Mai târziu, LHL a evoluat, incluzând şi boli pulmonare şi cardiace, în timp ce LHL International continuă să activeze în domeniul TB.
Viziunea LHL International este o lume fără tuberculoză, şi acţionăm în acest sens prin asigurarea dreptului la viaţă şi la sănătate pentru cei afectaţi de TB, asigurarea implicării pacienţilor şi militând pentru a opri discriminarea pacienţilor cu tuberculoză.
Care este istoricul cazurilor de TB din Norvegia?
În trecut, Norvegia a fost grav afectată de tuberculoză. În jurul anilor 1900, fiecare al cincilea deces din Norvegia era cauzat de tuberculoză. În această perioadă, Norvegia a fost una dintre cele mai sărace din Europa. De la începutul anilor 1900 până prin 1950 s-a înregistrat o scădere accentuată a prevalenţei şi mortalităţii prin TB în Norvegia.
Care este situaţia actuală a tuberculozei în Norvegia?
Astăzi, TB este o boală rară în Norvegia, care înregistrează între 300 şi 400 de cazuri noi în fiecare an. În 2014 au fost 324 de cazuri noi, rezultând o incidenţă de 6/100 000.
În România, numeroşi pacienţi cu MDR şi XDR abandonează tratamentul după câteva luni din cauză că încep să se simtă mai bine şi vor să scape de efectele secundare ale medicamentelor antituberculoase. Este un comportament care se regăseşte şi pacienţii din Norvegia?
Tratamentul MDR şi XDR este îndelungat şi foarte dur pentru mulţi pacienţi, şi este uşor de înţeles că unii oamenii sunt tentaţi ca, la un moment dat, să întrerupă tratamentul. Am avut exemple de acest fel şi în Norvegia, dar nu foarte des. Numărul de cazuri de MDR în Norvegia este foarte mic, între 2 şi 10 în fiecare an.
Care sunt nevoile psiho-sociale ale pacienţilor cu TB? Există diferenţe semnificative între pacienţii din diferite ţări din lume unde operează LHL?
Nevoile psihosociale ale pacienţilor cu TV diferă de la persoană la persoană, dar am observat numeroase aspecte comune în ţările în care activăm. Pacienţii trebuie să înţeleagă ce este tuberculoza şi să creadă că se pot vindeca. Aceştia trebuie să înţeleagă de ce este important să continue să ia medicamentele mult timp după ce încep să se simtă mai bine şi trebuie să fie motivaţi în acest sens. Discuţiile cu foştii pacienţi cu TB / sprijinul egalilor sunt foarte eficiente, atât ca motivaţie, cât şi ca împărtăşirea a unei experienţe comune. Pacienţii se confruntă cu o doză mare de ruşine şi stigmatizare (rostită şi nerostită), aşadar este necesară înlăturarea sentimentului de singurătate, dar şi susţinerea de către cineva de încredere, fie că este vorba de medic, un vecin, partener de viaţă sau o persoană apropiată etc.
Cum poate câştiga medicul încrederea pacienţilor, aşa încât aceştia să-l urmeze până la final?
Încrederea se câştigă în timp. Medicul care dă dovadă de preocupare pentru pacient, aşa încât acesta să înţeleagă că amândoi aveţi un scop comun, şi că pacientul va fi sprijinit până la capăt, ajută la construirea rapidă a încrederii. Aceasta include, de exemplu, modul în care medicul primeşte pacientul, tipurile de întrebări pe care medicul le adresează şi limbajul corporal al medicului.
Care sunt cele mai eficiente moduri care determină pacienţii să rămână aderenţi la tratamentul TB?
Asiguraţi-vă că pacientul are suficiente cunoştinţe despre tuberculoză, că ştiu că este o boală tratabilă şi că este motivat să-şi atingă scopul. Asta înseamnă asigurarea motivaţiei intrinseci. În plus, o altă metodă eficientă constă în controalele regulate ale pacienţilor şi stimulentele potrivite fiecărui pacient în parte.
Cum poate fi îmbunătăţită comunicarea între profesioniştii din sănătate şi pacienţi pentru a trata tuberculoza mai eficient?
Se pot face multe pentru a îmbunătăţi comunicarea între profesioniştii din sănătate şi pacienţi pentru a trata tuberculoza mai eficient. Primul şi cel mai important pas este conştientizarea; este important de ştiut felul în care cuvintele şi acţiunile noastre îi influenţează pe ceilalţi şi dacă o facem aşa cum dorim noi. Cu toţii ne putem perfecţiona când vine vorba de comunicare, iar schimbările mici pot avea un impact mare în vieţile noastre, atât profesional, cât şi personal. LHL International a dezvoltat un concept de curs care abordează modul în care se poate obţine un rezultat bun chiar şi atunci când timpul alocat fiecărui pacient este limitat. Împreună cu ASPTMR, în cadrul acestui proiect am organizat patru cursuri de comunicare în sănătate. Iar tot feedback primit de la participanţi a fost că acest curs le-a fost de un real folos!
Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal
Vasile C. nu știa nimic despre tuberculoză, când a fost diagnosticat cu tuberculoză multidrog rezistentă. Nu știe cum și de la cine s-a îmbolnăvit, dar, fiind din București, spune că putea să ia de la oricine din autobuzele aglomerate ale Capitalei, de la cetățenii cu care stă împreună la coadă pentru plata diverselor facturi sau pur și simplu de pe stradă. Abia așteaptă să iasă din spital, ca să mai prindă câteva zile de toamnă frumoasă pentru un pescuit în Deltă. Apoi, se poate întoarce liniștit la biroul său, unde lucrează face proiecte de amenajări interioare.
„Am descoperit că am tuberculoză la începutul anului. Am făcut o coronarografie, pentru o problemă cardiacă, apoi, printre alte investigații, mi-au făcut și radiografia pulmonară. Și mi-au spus că am anumite leziuni și că aș fi suspect de tuberculoză. Fără să am vreun simptom vreodată, fără să tușesc… M-am dus prima dată la „Victor Babeș” (n.r. – Spitalul clinic de boli infecțioase și tropicale „Dr. Victor Babeș”, București), medicul s-a uitat pe radiografia mea și a spus: „Domnule, nu pare a fi tuberculoză, deci stai liniștit”. Asta era imediat după sărbători, în ianuarie.
Apoi, pentru liniștea mea, m-am dus și la dispensar la Vitan, unde mi-au recomandat să fac o tomografie. Într-adevăr, pe prima radiografie nu se vedea prea bine ce era, dar la CT s-a văzut clar că am tuberculoză. Atunci a început spitalizarea, mai întâi la „Victor Babeș”, trei săptămâni. Am ieșit din spital ameliorat, am continuat tratamentul acasă încă o lună, prin dispensar. Când a venit antibiograma, m-au găsit cu rezistență la Sinerdol și Izoniazidă și, de atunci, sunt aici. Deci, de trei luni și ceva.
Nu știam nimic despre tuberculoză. Știam că e rară, ca boală, și că a fost cât de cât eradicată, dar nu aveam habar. Nu știam nici cum se manifestă, cum se tratează, pe ce perioadă… Atât știam, că tușești de la boala asta. Dar nu că ești obosit, că ai o stare de somnolență…
Nu știam nici măcar că este contagioasă, că se ia de la alte persoane. N-am idee de la cine m-am îmbolnăvit. Nici de la cine, nici când. Acum îmi dau seama, că puteam să iau boala și din mijloacele de transport în comun, și de la poștă, dacă te duci să plătești o factură, și de la medicul de familie, că stai în aglomerație… de oriunde. Acum am fost foarte bine informat despre ce înseamnă. Când mi s-a pus diagnosticul, atunci am început să întreb despre tuberculoză, să mă documentez, să văd ce înseamnă această boală. Am avut o stare de neliniște, așa, la început. Pentru că nu am avut niciun simptom, absolut ! Fără tuse, fără stări de oboseală, nu am slăbit nici măcar un kilogram…
Nu știu dacă asta s-a întâmplat pentru că am ajuns la medic când boala era în stadiu incipient, dacă am luat-o din timp, că pe radiografie arăta o zonă cu cavernă, o gaură, dar probabil că organismul a rezistat mai mult. Ce mi s-a spus la dispensar, legat de faptul că n-am avut niciun simptom, e că mai stăteam o lună-două și începeam să am simptome.
Tratamentul meu zilnic constă din 17 antituberculotice plus o injecție, timp de șase luni. Astea, în afară de suplimentele pentru ameliorarea efectelor adverse ale medicamentelor antituberculoase, care sunt vitamina B1, două suplimente pentru ficat, două pentru stomac… Când am aflat câte medicamente urmează să iau… Prima dată a fost un șoc pentru mie, la „Victor Babeș”. Acolo luam 14 pastile. Când am văzut atâtea, mi s-au părut destul de multe, iar când am venit aici, și mai multe! La „Babeș” nu-mi era așa de greu să le iau, pentru că nu le luam pe toate deodată. Le luam câte o pastilă la un interval de zece minute, un sfert de oră, și nu simțeam efecte secundare. Dar aici, că le iau pe toate deodată… Nu mi-e greu să le înghit, dar după aceea, când ele își fac reacția, timp de o jumătate de oră am așa o stare de amețeală, am o senzație neplăcută la stomac, că sunt, totuși, un pumn de pastile… E o stare de rău general, dar m-am obișnuit. Ca efecte secundare, nu am altceva, în afară de durerea de genunchi, care e din cauză că crește nivelul acidului uric și nu se poate elimina cum trebuie. Dar nu am probleme mari, mulțumesc lui Dumnezeu!
Sunt negativat, așa mi-a ieșit la primele două teste, aștept acum rezultatele la al treilea. Mai am puțin și fac trei luni de când sunt aici, s-ar putea ca într-o săptămână să mă externez. Mi-am făcut o radiografie și doamna doctor Popa mi-a spus că a ieșit destul de bine, că evoluția a fost favorabilă.
Ce știu e că tratamentul acesta nu îmi va afecta serviciul, pentru că munca mea nu presupune efort fizic, stat în soare și așa mai departe. Lucrez mai mult la birou. Mai lucrez și pe teren din când în când, dar o perioadă nu o să lucrez. Sunt în concediu medical, dar oricum, o să-mi fac un program cu medicamentele. Acum nu pot să lucrez, am și injecțiile, dar apoi o să merg la serviciu. Am anunțat toți colegii, și-au făcut analizele, toți sunt bine.
N-am avut probleme din cauza bolii, nici șefii nu au spus nimic, nici colegii care-mi sunt mai apropiați, cu care lucrez. E o chestie care se poate întâmpla oricui, mi s-a întâmplat și mie pur și simplu. Nici colegii nu știau nimic despre tuberculoză, dar le-am spus, le-am explicat, și-au făcut și ei radiografii… Și cei din familie și-au făcut analizele și nu au probleme. Le-am povestit despre tuberculoză, că nici ei nu știau.
Această perioadă din viața mea o privesc ca pe o cumpănă. S-a întâmplat, nu e vina nimănui. Într-adevăr, e greu. Stai o vară întreagă în spital… O să rămână ca o amintire mai puțin plăcută, dar trecem peste asta. Nu am avut nevoie de consiliere în particular, să vorbesc cu psihologul de aici, dar m-au ajutat ședințele de terapie cu grupul, pentru că am primit informații foarte bune de la doamna Andreea Dumitrescu, n-a dat și temă, să mai citim și noi, m-a încurajat… au fost foarte utile întâlnirile acestea. Dar nu am zăcut, ca să-mi fie greu. Poate că în prima săptămână mi-a fost mai greu, că mă gândeam că o să stau aici trei luni, dar dup-aceea m-am obișnuit. Mi-am spus că asta e, stau aici trei luni, mă fac bine și cu asta basta !
Când plec de aici, totul depinde de mine, să-mi iau pastilele și-atât. Prietenii mei știu despre boala mea, sunt alături de mine, nu am nicio problemă din punctul ăsta de vedere. Ca și familia mea, au venit la mine la spital, am stat de vorbă, nu s-au ferit de mine, nu m-am simțit marginalizat.
Primul și primul lucru, când voi ieși de aici, de la „Nasta”, este să mă duc la dispensar. Și să îmi pun în ordine programul de tratament. Apoi, ce a mai rămas din toamnă, vreau să plec prin Deltă, îmi place să pescuiesc. Practic, mai mult de-asta mi-e ciudă, că n-am putut să mă duc la pescuit. Iar peste doi ani, la finalul tratamentului, sper să mă fac bine.”
* Numele pacientului a fost modificat, la cererea acestuia.
Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal
Asigurarea tratamentului continuu, complet si de calitate pentru 1,000 de pacienti cu Tuberculoza rezistenta la medicamente sau cu rezistenta extinsa (TB MDR/XDR)
La sfarsitul lunii iunie, un numar total de 562 de pacienti erau inrolati in tratament complet, corect si continuu, in cadrul proiectului.
In aceasta luna, a continuat evaluarea cazurilor TB MDR si au fost facute recomandari in vederea transmiterii cazurilor catre comisia TB MDR in vederea inrolarii acestora in tratament finantat din fondurile norvegiene.
Furnizarea de interventii integrate pentru prevenirea transmiterii TB in comunitatile sarace si pentru cresterea aderentei la tratament
A fost efectuata o vizita de monitorizare, la caravana de informare-educare-comunicare (IEC) desfasurata in localitatea Razvani, din judetul Calarasi (10.06.2016);
In luna iunie, au fost organizate 30 de caravane: 2 in jud. Calarasi, 6 in jud. Neamt, 5 in jud. Giurgiu , 12 in jug. Gorj si 5 in jud. Dolj; la aceste caravane au participat un numar total de 1.667 de persoane, din care 438 de etnie roma. Pana in prezent au fost informate 7.146 de persoane, dintre care 933 de etnie roma. Pentru perioada iulie-septembrie, 2016 a 10 caravane IEC, pe langa cele planificate anterior pentru aceasta perioada: 4 in jud. Dolj, 4 in jud. Giurgiu si 2 in jud. Neamt.
Au fost distribuite catre asistentii medicali comunitari si mediatorii sanitari, care au organizat caravane IEC in luna mai, 2016, un numar de 190 de tichete cadou, in valoare totala de 1.900 de lei.
Un total de 495 de pacienti unici au fost inrolati pana acum pentru asigurarea DOT, din care 50 pacienti de etnia roma.
Pana la sfarsitul lunii iunie 2016, au fost distribuite catre pacienti un numar de 6.374 tichete sociale in valoare de 63.740 de lei. Pana la sfarsitul lunii iunie 2016, erau in curs de distribuire catre pacienti un numar de 346 de tichete sociale in valoare de 3.460 de lei. De asemenea au fost distribuite catre suporterii DOT care au monitorizat pacienti din cele 6 judete, in perioada ianuarie-mai 2016, un numar de 5.485 de tichete cadou, in valoare toatala de 54.850 de lei.
Infiintarea unei retele de laboratoare functionale pentru detectarea precoce a TB MDR/XDR
Datele centralizate corespunzatoare activitatii de testare rapida desfasurata in laboratoarele TB in cadrul proiectului in luna iunie 2016 arata ca, dintre persoanele testate, 654 de pacienți au fost depistati cu TB simpla, 50 cu TB MDR si 2 cu XDR TB.
In total, in urma activitatilor de testare rapida derulate in cadrul proiectului (martie 2015 – iunie 2016), un numar de 7578 pacienti au fost depistati cu TB, 632 cu TB MDR si 61 cu XDR TB.
Pentru perioada de extindere a implementarii proiectului (1 aprilie 2016 – 31 martie 2017) este prevazuta achizitionarea a inca 2 echipamente Genexpert, 1 echipament MGIT si 6 centrifugi. In aceasta luna au fost elaborate caietele de sarcini.
De asemenea, pentru asigurarea continuitatii activitatii de testare rapida in cadrul laboratoarelor TB, vor mai fi achizitionate inca 2896 teste LPA si 5600 teste MGIT. In aceasta luna au fost elaborate caietele de sarcini.
Asigurarea unui tratament direct observat si a stimulentelor pentru pacientii cu TB tratati ambulator in scopul de a spori aderenta la tratament
In luna iunie, un numar de 821 de pacienti indeplineau conditiile de eligibilitate pentru a primi tichete sociale pentru cresterea aderentei la tratament, dintre care 134 pacienti au tratament complet sau sunt declarati vindecati, in timp ce peste 200 pacienti sunt inrolati si beneficiaza de suport in cadrul proiectului de aprox. un an.
Alte activitati derulate in iunie 2016
In luna iunie au fost organizate trei sesiuni de instruire in Controlul Infectiei TB
A fost finalizata brosura pentru pacienti, s-a lucrat pentru pregatirea trainingului de comunicare din iulie 2016 si pentru organizarea retelei de voluntari peer-suporteri.
Cheltuieli aferente perioadei 01.06 – 29.06.2016
| Nr. | LINIE BUGETARA | Valoare cheltuita totala (L1-L23) | Valoare cheltuiala |
| in L23 | |||
| 1 | Resurse umane | 5.350.539,90 | 217.501,77 |
| 2 | Costuri de deplasare pentru personal si voluntari | 133.200,74 | 4.578,16 |
| 3 | Materiale consumabile | 13.828.090,16 | 0,00 |
| 4 | Costuri pentru investitii (in limita maxima stabilita pentru fiecare apel de proiecte) | 2.203.805,44 | 0,00 |
| 5 | Alte costuri legate de furnizarea serviciilor catre beneficiari | 8.788.049,65 | -274.948,00 |
| 6 | Comunicare si promovarea proiectului | 0,00 | 0,00 |
| 7 | Activitati bilaterale | 0,00 | 0,00 |
| 8 | Alte activitati subcontractate | 3.943.502,17 | 393.480,00 |
| 9 | Costuri indirecte | 266.379,71 | 10.300,29 |
| 10 | Costuri neprevazute | 0,00 | 0,00 |
| Total | 34.513.567,76 | 350.912,22 | |
