“Trebuie să-mi treacă!”, ajungi să-ți zici – povestea lui Marian Istrate, pacient la Institutul “Marius Nasta”

Marian Istrate are 41 ani, este din București și, în luna aprilie 2015, a fost internat la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, cu diagnosticul de tuberculoză multidrog rezistentă. Le-a lăsat acasă pe soția și fiica sa de 19 ani, care tocmai a dat BAC-ul, îngrijorat că sunt șanse să le fi dat bacilul Koch. Istrate ne-a povestit, într-un interviu realizat în salonul său de la Institutul „Marius Nasta”, cum a ajuns să fie diagnosticat cu tuberculoză și care sunt speranțele sale pe mai departe.

„Nu știu, eu am mai multe probleme, și cea mai importantă e boala Crohn, cu care mă lupt de zece ani. (n.r: Crohn este o boală inflamatorie cronică, cu localizare la nivelul peretelui tractului digestiv). Din cauza acestei boli am făcut un accident vascular, o tromboflebită, s-au legat multe așa, una de alta. Și apoi au apărut niște tratamente biologice pentru boala Crohn, iar medicii mi-au propus să le urmez.

Astfel, fiindcă ajunsesem să fac tot felul de investigații prin spitale, în 2007, mi-au descoperit apă la plămâni. Apoi, în 2013, au văzut o pată pe lobul superior drept al plămânilor și mi-au spus medicii atunci că am TBC. Am urmat tratamentul de linia I, numai că pata aceea nu s-a mărit, dar nici nu s-a micșorat. Iar eu m-am gândit, luând-o băbește, că, dacă mă tai la un deget, ori se umflă, ori se infectează, ori se vindecă. Or, la mine, pata asta a rămas, chiar și după tratament.

Am luat tratamentul TBC șase luni plus tratamentul biologic pentru boala mea și mi-a mers bine. Mă duceam la Fundeni, dar nu eram internat, mergeam de două ori pe lună și făceam o doză la două săptămâni. Iar la sfârșitul anului trecut mi-au schimbat tratamentul într-unul perfuzabil. Am luat doar două doze, și-n noaptea de Revelion, decembrie 2014, am făcut temperatură, frisoane. Mi-a trecut la vreo 2-3 zile și, pe la jumătatea lunii, am zis să mă duc totuși la spital să văd ce se întâmplă.

Am făcut o radiografie și mi s-a spus că am o tumoare. Și am fost nevoit să fac și bronhoscopie după asta, și acolo nu a ieșit nici TBC, nici cancer, nici tumoare, ci o pneumonie nu știu cum. Am stat 20 de zile cu intravenos Cefort, iar în proba de spută nu a ieșit nimic. În martie, m-au băgat pe tratament tot de linia I, dar pata a rămas acolo. Pe la sfârșitul lui aprilie mă sună o doamnă doctor, că mi-a făcut antibiograma, și mi-a zis că a ieșit tuberculoză multidrog rezistentă. „Da’ nu mai bine mă duc eu să-mi cumpăr un coșciug?”, mi-am zis.

Pe 29 aprilie m-am internat. Se bănuiește că l-am luat (n.r. bacilul) de undeva dintr-un spital. Minim 2 luni stau aici la „Nasta”. Spre surprinderea mea, am suportat tratamentul, deși mi-era frică că nu-l voi suporta. Ca pacient aici, începi să te obișnuiești cu ideea de boală, de tuberculoză, de diagnostic grav. Mai am grețuri mari, uneori mi-e silă să beau și apă. Trebuie să-mi treacă, ajungi să-ți zici”.

 

Marian Istrate este doar unul dintre miile de pacienți cu tuberculoză multidrog rezistentă din România pe care lipsa unor metode performante de diagnosticare rapidă și corectă a bolii l-a făcut să piardă timp prețios. Doi ani – perioada în care Marian a fost tratat, în mod greșit, pentru tuberculoza sensibilă – reprezintă un timp în care tuberculoza multidog rezistentă ar fi fost deja vindecată, cu medicația corectă și inițiată la timp.

Accesul la diagnosticarea rapidă, grație echipamentelor performante achiziționate prin proiectul “Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului tuberculozei” permite primirea unui diagnostic într-un timp foarte scurt (de la câteva ore până la câteva zile) și începerea tratamentului corect, dându-le pacienților precum Marian Istrate șansa de a se vindeca și de a avea o viață normală.

 

*Marian Istrate este un nume fictiv, ales la solicitarea pacientului.

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal