Tratament și atenție sporită. 1.000 de persoane cu tuberculoză multidrog rezistentă vor primi tratament nu doar în spital, ci și după ce ajung acasă

O mie de pacienți depistați cu tuberculoză multidrog rezistentă primesc tratament de calitate, începând din martie. În același timp, odată ajunși acasă, aceștia dar și alți 500 de pacienți (care primesc tratament prin finanțare guvernamentală) vor fi monitorizați de către medicii de la dispensarele TB din localități, pentru a nu întrerupe tratamentul. Pentru a-i ajuta să facă față noii situații care implică multe costuri (de la costurile legate de o alimentație sănătoasă, pentru susținerea organismului, până la cele legate de controalele periodice care presupun deplasări la medic), toți cei 1.500 de pacienți vor primi lunar, începând din luna mai 2015 tichete sociale în valoare de 80 de lei, scopul principal fiind respectarea administrării tratamentului antituberculos.

Anul trecut, în România, au fost 14.938 cazuri de tuberculoză; 12.562 de pacienți noi, iar 2.376 pacienți care au avut tuberculoză iar boala a recidivat. 449 au fost cazuri de tuberculoză multidrog rezistentă (MDR – când două medicamente antituberculoase nu fac față bolii) și 36, extrem rezistentă (XDR – când mai mult de patru medicamente antituberculoase nu pot lupta cu boala).

Una din provocările cele mai mari ale tuberculozei multidrog rezistente, fie că este vorba de MDR sau XDR, o reprezintă tratamentul, luat continuu și consecvent. Unele dintre recidivele tuberculozei sensibile se pot transforma în TB multidrog rezistentă dacă pacientul nu și-a luat medicamentele după schema și cu durata prescrise de medic. Efectele tratamentului pot fi diverse: de la stări de vomă, dureri osoase și de cap, până la probleme de auz. Sunt zile, spre sfârșitul tratamentului, când unii pacienți se simt bine și decid din proprie inițiativă să renunțe la medicamente sau să nu le mai ia cu regularitate. Astfel, cele câteva luni de tratament devin inutile, iar șansele de recidivă sau de transformare într-o tuberculoză mult mai agresivă se măresc.

Cristina Popa, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, spune că „este necesar ca pacientul să știe că trebuie să-și continue tratamentul, dacă nu pentru el, măcar pentru cei din jur, pentru a nu-i îmbolnăvi”.

De această dată, tratamentul va veni și cu un sistem de control. În fiecare județ va exista câte un coordonator care va colabora cu medicii tuturor dispensarelor TB din județ, ce vor avea în grijă pacienții cu MDR. „Suporterii DOT reprezintă cadrele medicale sau orice alte persoane instruite în administrarea sub directă observare a tratamentului antituberculos complet și corect. Aceștia pot fi asistenți medicali, asistenți comunitari și chiar aparținători ai pacienților”, spune Iuliana Sîrbu, Fundația Romanian Angel Appeal, Coordonatoare a unuia dintre pachetele de lucru, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului tuberculozei”.

În secția MDR de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, de la începutul lunii martie au fost deja înrolați în jur de 30 de pacienți, iar în Centrul MDR din Bisericani, încă 20 de pacienți care primesc tratament și care vor fi monitorizați odată ce ajung la domiciliu. Această activitate poate fi considerată cea mai importantă din proiect deoarece pe lângă tratamentul anti-TB asigurat era nevoie de supravegherea administrării, dar și de stimulente sociale pentru pacienți, sprijin fără de care există riscul scăderii aderenței la acest tratament dificil și de lungă durată.

Activitățile proiectului sunt elaborate în concordanță cu strategiile internaționale de control al TB, dintre care amintim: abordarea tuberculozei multidrog-rezistentă în grupurile sărace și vulnerabile și asigurarea unui tratament standardizat, cu supervizarea și sprijinirea pacienților pe durata tratamentului.”

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal