„Trebuie să ne asigurăm că avem acces universal la diagnostic și tratament pentru pacienții cu TB”

Interviu cu domnul Răzvan Vulcănescu, Subsecretar de Stat în Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății este Operatorul programului „Inițiative în Sănătatea Publică”, prin care Granturile Norvegiene 2009 – 2014 finanțează proiectul „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea capacității de control al Tuberculozei”.

Printre cele mai importante activități ale proiectului se numără crearea, la nivel național, a unei rețele funcționale de laboratoare și unități TB dotate cu echipamente de diagnosticare rapidă de ultimă generație și instruirea personalului de specialitate în utilizarea acestora, cu scopul de a spori capacitatea de control al tuberculozei în România. Pentru a afla mai multe despre beneficiile pe termen lung ale creării acestei rețele de laboratoare dotate cu aparatură modernă și ale instruirii specialiștilor din domeniul pneumologiei, am stat de vorbă cu domnul Răzvan Vulcănescu, Subsecretar de Stat în Ministerul Sănătății.

Prin proiectul „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea capacității de control a Tuberculozei” au fost instruiți, până acum, peste 500 de specialiști din domeniul pneumologiei. Astfel, aceștia au devenit resurse importante pentru sistemul public de control al TB. Care sunt planurile MS pentru a continua întărirea rețelei de control al TB?

Întotdeauna am considerat că resursa umană și corecta responsabilizare, corecta instruire a resursei umane este absolut esențială atunci când pornești la un drum, atunci când vrei să atingi niște performanțe, când vrei să faci o diferență față de ceea ce a fost anterior. Resursa umană aduce beneficii proiectului, dar va produce niște rezultate și după ce acest proiect va fi finalizat. Înteaga rețea de pneumoftiziologie are nevoie de oameni foarte bine instruiți, în directă relație cu ultimele noutăți în domeniu, pentru a asigura calitatea standardelor de îngrijire. În acest sens, Ministerul Sănătății și Programul Național de control al TB au în vedere asigurarea instruirii continue a personalului (și aici vorbim nu doar de medici, dar și de asistente, personal de laborator etc.), cât și extinderea instruirii către rețeaua de asistență medicală primară în controlul TB (medici de familie, asistentele acestora, asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari etc.). Specialiștii foarte bine pregătiți pot deveni, la rândul lor, nu doar buni cunoscători și aplicanți, ci chiar traineri. Există țări în care tuberculoza poate este la un nivel inferior față de nivelul României, dar care, în contextul globalizării, în contextul migrației – în special la nivelul Europei, în momentul de față – s-au trezit cu o incidență crescută a cazurilor de tuberculoză, mai ales în cadrul anumitor categorii sociale. Ei apelează la cei care dețin cele mai noi informații legate de modalitatea de control al TB. Deci există o șansă pentru colegii noștri instruiți în cadrul proiectului să devină experți la nivel european, care să poată să disemineze informațiile pe care le dobândesc atât în cadrul trainingului, cât și prin asistarea pacienților. Există această șansă, pentru că Organizația Mondială a Sănătății monitorizează îndeaproape evoluția și controlul tuberculozei în România. Recent, a fost publicat Raportul pe 2015 al OMS, în care sunt făcute referiri punctuale la ce a însemnat evoluția controlului tuberculozei în țara noastră în ultima perioadă, cu aprecieri aduse pentru rezultatele palpabile în domeniu prin proiectele derulate de Institutul de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta”, inlcusiv acesta de față.

Prin acest proiect, s-a pus la punct o rețea de laboratoare foarte bine dotate, care au aparatură de ultimă generație. După încheierea proiectului, cum va fi asigurată sustenabilitatea activității în aceste laboratoare? 

Proiectul s-a pliat pe Strategia națională de control al tuberculozei, care, la rândul ei, se pliază pe Strategia naționala de sănătate 2014-2020. Sunt niște etape clar stabilite, distincte, punctuale, e un grafic Gantt pe care l-am urmărit și care avea în vedere anumite etape și finanțarea pentru fiecare dinte ele. În perioada aceasta, am avut posibilitatea să facem un fel de start-up pentru controlul tuberculozei, prin această finanțare norvegiană. Prin proiect, Institutul „Marius Nasta” a avut sume substanțiale, pe care le-a utilizat conform planificării etapelor. Apoi, în viziunea noastră, nu doar resursa umană este importantă. Ea trebuie să fie ajutată de aceste dotări cu echipamente, de aceste laboratoare. Diagnosticul corect, rapid și de calitate este cheia pentru asigurarea tratamentului corespunzător și stoparea transmiterii TB în populația generală. Ca și etape ulterioare proiectului, Ministerul Sănătății este preocupat în a asigura continuitatea acestei intervenții. De aceea, în 2016 vom organiza achiziția națională centralizată de consumabile pentru diagnostic pentru asigurarea sustenabilității și pentru asigurarea controlului TB în România.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute activități de creștere a aderenței la tratament prin acordarea de tichete sociale pentru pacienții care își respectă tratamentul. Credeți că va fi posibil ca această intervenție să fie implementată la nivel național?

Ceea ce noi dorim să sensibilizăm este ceea ce-și doreste și OMS să se conștientizeze la nivelul fiecărui stat. Este ceea ce se numește health in all policies, sănătatea în toate politicile pe care le facem, și care reprezintă o abordare centralizată și multiinstituțională asupra problemelor de sănătate care pot avea implicații socio-economice. De aceea, este nevoie de implicarea tuturor instituțiilor, a tuturor organizațiilor, a partenerilor care pot avea un rol în controlul tuberculozei în România. Deja, prin intermediul acestor proiecte pe fonduri norvegiene, vedem niște beneficii. Vedem că rata de succes a tratamentului pentru TB sensibilă este de peste 85%, dar rata de succes la tratament pentru tuberculoza multidrog rezistenta este, din păcate, în continuare, de aproximativ 32%, conform ultimelor noastre evidente, ceea ce presupune că astfel de intervenții de care spuneam ar trebui să fie țintite direct către categoriile cele mai vulnerabile și cu risc de abandon al tratamentului. E important ca, înainte de a asigura aderența la tratament, să ne asigurăm că avem acces universal la diagnostic și tratament pentru pacienți. Desigur că vom lua toate măsurile necesare pentru ca, în timp, să putem scădea numărul de cazuri TB din România și să creștem aderența la tratament a pacienților. Putem să apreciem că parteneriatul* pentru acest proiect între autorități, instituții pentru tratarea pacienților și organziații nonguvernamentale cu vastă expertiză în domeniu a funcționat bine și este un exemplu demn de urmat: atunci când fiecare se așază la masă și știe ce are de făcut, poate să ducă la atingerea scopurilor comune. La finalul proiectului, vom putea evalua eficient nivelul de la care am plecat și unde ne aflăm.

* Proiectul este implementat de Institutul de Preumoftizilogie „Prof. Dr. Marius Nasta”, Fundația Romanian Angel Appeal, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și LHL’s International Tuberculosis Foundation (Norvegia)