„Reala problemă de sănătate publică o reprezintă cei cu multidrog rezistență”

O rețea de laboratoare funcționale a fost pusă la punct în cadrul proiectului „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România prin creșterea capacității de control a tuberculozei”, finanțat din mecanismul financiar norvegian 2009-2014. Astfel, tuberculoza multidrog rezistentă este mai rapid diagnosticată. Despre aceste noutăți, ne spune mai multe medicul Gilda Popescu, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Prof. Dr. Marius Nasta”.

Ce a însemnat acest proiect pentru programul național de control al tuberculozei?

Pentru noi, proiectul derulat cu fonduri norvegiene este vital pentru asigurarea controlului TB in Romania, pentru că a însemnat crearea rețelei naționale de laboratoare de bacteriologie prin care se va asigura diagnosticul mai rapid al tuberculozei și, mai mult decât atât, al chimiorezistențelor. Cu ajutorul acestui proiect, avem în momentul de față 18 laboratoare dotate cu tot ceea ce înseamnă tehnică modernă, de la metodele fenotipice lichide prin care se pot face cultură și antibiogramă, până la metodele genetice care identifică ADN-ul bacterian și rezistența la Rifampicină și la metodele complexe prin care detectăm chimiorezistența la antibiotice și la medicamente antituberculoase de linia a II-a.

În afara dotării laboratoarelor, am mai beneficiat și de instruirea personalului. Au fost sesiuni de lucru practic privind utilizarea noilor echipamente și obținerea rezultatelor pentru identificarea bacteriilor și a identificării chimiorezistențelor.

De asemenea una dintre cele mai importante activitati este cea de asigurare a regimurilor terapeutice complete si corecte pentru bolnavii cu multidrog rezistență. Deja sunt înrolați în tratament, prin acest proiect, aproximativ 300 de bolnavi cu regimuri anti-tuberculoase complete. În afară de medicamente, asiguram si aderenta la tratament prin intermediul coordonatorilor MDR, cei care supraveghează tratamentul celor cu multidrog rezistență.

În ceea ce privește tuberculoza, reala problemă de sănătate publică o reprezintă cei cu multidrog rezistență. Tuberculoza chimio-sensibilă, chiar dacă sunt foarte multe cazuri în România, având cea mai ridicată incidență din Uniunea Europeană, este totuși un fenomen controlat. Avem o rată de detecție foarte bună, una din cele mai mari din Uniunea Europeană, și o rată de succes terapeutic pentru cazurile tratate, cu chimio-sensibilitate, de 86%. Problema reală rămân cazurile de multidrog rezistență, a căror rată de detecție este de 52% și, mai mult decât atât, rata de succes terapeutic este foarte scăzută, 32% – cea mai scăzută din regiunea OMS Europa.

Aici trebuie să acționăm, ca să reducem această incidență crescută și să rezolvăm această problemă de sănătate publică. De aceea avem nevoie de diagnostic rapid și-l realizăm în laboratoarele de microbiologie TB, avem nevoie de medicație eficientă, și o asigurăm prin acest proiect, prin care 1.000 de pacienți ar trebui să primească regimuri terapeutice complete.

Rețeaua de laboratoare va fi sustenabilă și după finalizarea proiectului?

Promisiunea Ministerului și a Guvernului, care a aprobat prin hotărâre de Guvern Strategia privind controlul tuberculozei 2016 – 2020, presupune și asigurarea bugetului. Metodele rapide de diagnostic și tratament corect vor însemna, de fapt, partea de suport efectivă pe care ministerul va trebui să o acopere începând cu 2016, pentru că celelalte activități pe care le derulăm – monitorizare, evaluare, anchete de supraveghere epidemiologică – nu înseamnă niște costuri foarte mari, cele costisitoare realmente sunt aceste metode rapide de diagnostic și tratament corect. Toamna trecută, am discutat cu cei de la Societatea Europeană de Pneumologie despre diagnosticul rapid și au rămas teribil de încântați că România, în momentul de față, dispune de atât de multe echipamente cu care putem face un diagnostic rapid. Noi ne-am fi dorit ca fiecare laborator județean, plus cele șase din sectoarele Bucureștiului, deci 47 de laboratoare să beneficieze de dotare cu tot ce înseamnă tehnică rapidă, atât metode fenotipice lichide, cât și metode genetice de diagnostic al tuberculozei. Acestui număr de laboratoare ar trebui să i se adauge și spitalele din penitenciare, mai ales că în penitenciare incidența tuberculozei se menține de cel puțin șase ori mai mare decât în populația generală și atunci, și aici ar trebui luate măsuri speciale pentru diagnosticare rapidă și tratament corect.

Ce înseamnă diagnosticul rapid și care este diferența față de ce era înainte?

Până acum un an și ceva, beneficiam doar de metoda convențională – microscopie, cultură și antibiogramă. Confirmarea, potrivit definiției OMS, pentru un caz de tuberculoză este confirmarea în cultură sau, dacă ne referim la definițiile ECDC-ului (n.r. – European Center for Disease Control, din SUA), înseamnă metodă rapidă genetică și microscopie pozitivă. Ca să putem  face așa ceva, avem nevoie de tehnică rapidă. Metoda convențională înseamnă un diagnostic complet obținut în felul următor: cultura în 60 de zile, la care mai adăugăm încă 30 de zile pentru obținerea antibiogramei. Practic, treceau cam 100 de zile până se comunicau și rezultatele. În momentul de față, metoda GeneXpert rezolvă această problemă în două ore, iar metodele fenotipice lichide mai înseamnă 21 de zile. Pentru diagnosticarea unei boli ca tuberculoza, este o diferență importantă între 100 de zile și 21 de zile. Putea să fie tuberculoză, dar ne trezeam în aceste 100 de zile că medicamentele pe care i le-am dat inițial pacientului nu au fost toate eficiente, pentru că bacilul era deja rezistent măcar la 1-2 medicamente și atunci trebuia să refacem formula terapeutică. Pentru pacient însemna izolare, scoaterea din mediul familial, absenteism de la locul de muncă, disconfortul financiar, aspecte care pot fi mult reduse și îmbunățățite prin aplicarea acestor metode rapide de diagnostic.

Rețeaua nouă de laboratoare a presupus și noi locuri de muncă?

Nu, din contră, cel care a crescut este volumul de muncă, pentru că înainte făceam doar metoda convențională, acum facem și metodele rapide, deci o muncă în plus. Cam de trei ori a crescut volumul de muncă, pentru cele 18 laboratoare funcționale. Am făcut propuneri de angajare ministerului și am arătat că normarea pe care o aveam, adică cea în funcție de numărul de paturi, trebuie reevaluată. Analiza nevoii de personal trebuie făcută la volumul de lucru, nu la numărul de paturi.

 

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal