Proiectul finanțat din Granturile Norvegiene, în contextul noii Strategii Naționale de Control al Tuberculozei

Interviu cu domnul Răzvan Vulcănescu, Subsecretar de Stat în Ministerul Sănătății

Anul acesta, Guvernul României a adoptat Strategia Națională de Control al Tuberculozei, o decizie lăudabilă și primită cu optimism de către toți factorii interesați. Obiectivele strategiei, de atins până în anul 2020, vizează, printre altele, asigurarea accesului universal la metodele rapide de diagnostic, diagnosticarea a cel puțin 85% din toate cazurile estimate de tuberculoză sensibilă și tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR), tratarea cu succes a cel puțin 90% din cazurile noi și a cel putin 85% din retratamente, tratarea cu succes a 75% din cazurile de tuberculoză multidrog rezistentă, scăderea generală a incidenței bolii și îmbunătățirea generală a capacității sistemului sanitar de a controla tuberculoza.
Ministerul Sănătății este, în momentul de față, Operatorul programului “Inițiative în Sănătatea Publică”, prin care Granturile Norvegiene 2009 – 2014 finanțează proiectul Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului Tuberculozei. Componente importante ale proiectului vizează creșterea capacității de diagnosticare rapidă a tuberculozei rezistente la tratament, asigurarea tratamentului corect, complet și de calitate pentru pacienții cu TB MDR, măsuri pentru menținerea aderenței la tratament și, nu în ultimă instanță, crearea unei rețele funcționale de laboratoare și unități TB, la nivelul întregii țări, cu dotări moderne și personal instruit, pentru o capacitate sporită de control al tuberculozei.
Domnul Răzvan Vulcănescu, Subsecretar de Stat în Ministerul Sănătății, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre rolul acestui proiect în contextul Strategiei Nationale de Control al Tuberculozei și modul în care instituția pe care o reprezintă va asigura sustenabilitatea intervențiilor implementate.

Asadar, domnule Subsecretat de Stat, ce rol joacă proiectul Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului Tuberculozei în implementarea Strategiei Naționale de Control al TB 2015-2020?

Vă mulțumesc pentru tematica pe care o abordăm, o tematică pe care, evident, și noi o considerăm de actualitate și de mare importanță, și apreciem colaborarea pe care o avem cu Institutul “Marius Nasta” și partenerii săi, în cadrul acestui proiect. Înainte de a vă răspunde, aș face chiar un preambul, pentru că, așa cum acest proiect vine să susțină Strategia Națională de Control al Tuberculozei, la fel Strategia Națională de Control al Tuberculozei este componentă a Strategiei noastre de Sănătate, Sănătate pentru prosperitate, pe care am adoptat-o anul trecut, prin Hotărâre de Guvern, demers pe care l-am construit în decursul a mai mulți ani. Un demers pe care l-am început eu, în calitate de coordonator al grupului de lucru de la acel moment (2012), și care își dorea să aducă la masă absolut toată lumea medicală responsabilă din România și să construim această Strategie de sănătate, la care să punem cu toții umărul și să ne asigurăm că prin ea reușim să rezolvăm problemele majore de sănătate cu care ne confruntăm. M-am bucurat foarte mult să avem, ca rezultat final, această Strategie adoptată la sfârșitul anului trecut, 2014, de către Guvernul României. Este foarte important de știut este că ea face parte din Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeană pentru etapa programatică 2014 – 2020 și-si dorește să asigure fondurile necesare pentru o complementaritate, dacă vreți, la ceea ce asigură Guvernul României și fonduri care să fie utilizate tocmai pentru a controla problemele majore de sănătate publică cu care ne confruntăm. Într-un mod evident, ulterior adoptării Strategiei Naționale de Sănătate a urmat Strategia Națională de Control al Tuberculozei și tocmai pentru susținerea acesteia ne-am bucurat de existența acestor fonduri norvegiene, cu care noi am încercat să acoperim exact acele lipsuri care nu erau asigurate prin fondurile noastre guvernamentale sau ca o completare a banilor care sunt alocați. Deci există elemente de complementaritate, există elemente de similitudine dar, evident, scopul nostru principal este de a urmări și de a susține, prin toate demersurile pe care le facem, un control a Tuberculozei în România.

Care sunt planurile Ministerului Sănătății, în vederea asigurării sustenabilității intervențiilor implementate în România prin cele două proiecte care, în acest moment, vin în sprijinul Strategiei? Este vorba de cele două proiecte naționale importante: Proiectul RO 19.01, finanțat din Granturile Norvegiene, și ROM-T-RAA, finanțat de Fondul Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei. Prin aceste două proiecte, România este sprijinită în asigurarea diagnosticului rapid, de calitate, a tratamentului corect, continuu și complet pentru pacienții cu TB MDR/XDR, inițierea reformei în domeniul îngrijirii ambulatorii a pacienților cu TB prin servicii de suport social, în vederea menținerii aderenței, depistare activă a cazurilor de TB în rândul populațiilor vulnerabile – persoane fără adăpost și utilizatori de droguri injectabile.

Ce ați menționat dumneavoastră sunt, de fapt, obiectivele pe care ne dorim să le atingem prin implementarea acestor proiecte. De fapt, prin cele două proiecte, România este sprijinită în asigurarea diagnosticului rapid, de calitate, a tratamentului continuu și complet pentru pacienții cu TB și TB MDR, deci practic inițierea reformei în domeniul îngrijirii ambulatorii a pacienților cu TB, prin servicii de suport social, în vederea menținerii aderenței și depistării active a cazurilor de TB în rândul acelor populații vulnerabile (aici putem să ne gândim la persoane fără adăpost sau la persoanele de o anumită etnie, ori la utilizatorii de droguri injectabile). Intervențiile finanțate prin fondurile norvegiene dar și prin alte fonduri internaționale vor fi preluate și se vor asigura, practic, sumele și sursele de finanțare, în conformitate cu Strategia Națională de Control al Tuberculozei despre care vorbeam.
Aș vrea, totodată, să prezint și o parte din rezultatele concrete pe care deja le avem prin implementarea celor două proiecte. Și, mergând punctual pe activitățile prevăzute în fiecare proiect în parte, putem spune că, la jumătatea drumului avem deja rezultate palpabile care ne motivează să ducem mai departe proiectele așa cum au fost ele derulate. În principal, în ceea ce privește întărirea capacității de a controla epidemia de tuberculoză, pot să vă spun că mai mult de o treime din cadrele medicale din domeniul pneumoftiziologiei au fost instruite în domeniul controlului TB, de la începutul proiectului și până în prezent, numărul total fiind de 600 de cadre medicale. Mai mult decât atât, dacă ne referim la activitatea de întărire a capacității de diagnosticare rapidă a cazurilor de TB și TB MDR și a ratei de detecție prin metode de diagnostic rapid, standardizate din punct de vedere al calității, metodele pe care le foloseam până acum practic vor putea fi dublate de metode mult mai eficiente și, concret, în următoarele maxim două luni, vor fi disponilie, pe lângă testele deja existente, și testele de tip GeneXpert care pot da diagnosticul de TB și rezistență la Rifampicină. Și acest test poate să dea un rezultat în două ore. Iar din aprilie 2015 și până în prezent au fost testate, prin diverse metode, peste 6600 persoane, dintre care 1643 au fost depistate cu tuberculoză și 171 cu tuberculoză multidrog rezistentă. Deci deja se văd rezultate palpabile și, din categoriile de risc pe care noi le aveam în evidență, începem să identificăm și să și tratăm din pacienții respectivi. Iar din această lună – septembrie 2015 –, vom avea la dispoziție, prin intermediul proiectului, și mașinile care vor transporta probele de la laboratoarele periferice, spre laboratoarele regionale și naționale de referință, pentru asigurarea unui diagnostic corect și rapid.
Putem merge mai departe și să ne uităm la activitatea referitoare la asigurarea tratamentului continuu, complet și de calitate pentru 1000 de pacienți cu TB și TB MDR și pot să vă confirm că, până în prezent, peste 200 de pacienți au fost înrolați în cohorta de tratament. Acești pacienți beneficiază de tratament complet, continuu și de calitate, în conformitate cu rezistențele identificate și, mai mult, începând din această lună, pacienții înrolați în acest proiect vor beneficia și de un medicament care a fost recent aprobat de către Organizația Mondială a Sănătății (n.r. OMS), pentru tratamentul TB MDR. În ceea ce privește asigurarea unui tratament direct observat și a stimulentelor pentru pacienții cu TB tratați în ambulator, în scopul de a spori aderența la tratament, până în prezent, cca 440 de pacienți cu risc crescut de abandon au primit suport în scopul menținerii aderenței la tratament. Asta înseamnă că peste 80% dintre aceștia au rămas complianți la tratament, pe durata a 4 luni de zile. Acest demers este foarte important pentru noi pentru că, de fiecare dată, trebuia să îi monitorizăm și, în momentul în care îi pierdeam din evidențe, ei reveneau și reveneau în stadii mult mai complicate ale afecțiunii, care implicau și costuri suplimentare. Deci este foarte important ca, odată inițiată procedura, pentru fiecare pacient identificat, ea să fie una continuă, să fie una concentrată și concertată din punct de vedere al eforturilor pe care le depunem cu toții, pentru a îl motiva să rămână în tratament, până la momentul la care există confirmarea medicală că a reușit să depășească perioada de risc sau chiar este în totalitate vindecat.
Practic, toate activitățile se implementează conform graficului și, în momentul de față, aproximativ 45% din rezultele planificate inițial pentru acest interval de timp au fost deja atinse. Este un efort pe care și l-a asumat și Ministerul Sănătății, și echipa ce asigură managementul proiectelor de la nivelul ministerului și care coordonează și monitorizează întreaga activitate a partenerilor noștri din sistem. Este un efort pe care ni l-am asumat tocmai pentru buna ducere la îndeplinire a proiectelor.

Vorbeați un pic mai devreme de asigurarea fondurilor pentru sustenabilitatea activităților. Au fost identificate, până la acest moment, sursele acestor fonduri?

Da, sursele sunt multiple și, evident, fiind aproape la sfârșit de an, intră în discuție și planificarea bugetară pentru anul următor, anul 2016. Vor intra foarte curând în discuție practic toate aspectele legate de construcția legii bugetului pentru perioada următoare și la care vom avea foarte multe lucruri de actualitate de spus, având în vedere inclusiv experiențele pe care le avem din derularea proiectelor norvegiene. Ideea de bază și pe care încercăm să ne concentrăm este, ce vă spuneam și mai devreme, legată de complementaritate în asigurarea fondurilor, astfel încât să existe și o continuitate în asigurarea lor. Și pentru ceea ce nu este capabil Guvernul să prevadă într-o anumită perioadă de timp, să ne asigurăm că există alte surse financiare pe care le putem utiliza pentru perioada respectivă. Dar există o susținere și o deschidere inclusiv din partea Ministerului de Finanțe la care pentru noi este foarte important că putem să mergem, de această dată, cu rezultate concrete, palpabile. Pentru că și pe reprezentanții acestui minister îi interesează să vadă că măsurile pe care ni le-am asumat aduc rezultate concrete, care să justifice o continuare, din resurse financiare bugetare, a activităților.

În vederea asigurării sustenabilității intervențiilor finanțate din fonduri internaționale, cum va aborda Ministerul Sănătății constrângerile curente ale Programului Național de Control al Tuberculozei, evidențiate în cel mai recent Raport de evaluare al OMS-ECDC (European Centre for Desease Prevention & Control) ? Dintre acestea, amintim doar câteva:
a.Actualizarea listei C2 de medicamente cu toate medicamentele anti-tuberculoase necesare tratamentului complet și corect – conform recomandărilor OMS – pacienților cu TB MDR și XDR
b.Reorganizarea laboratoarelor din rețeaua PNPSCT
c.Revizuirea mecanismului financiar de plată pentru programul PNPSCT (ex. plata pe servicii și nu pe facturi emise)
d.Revizuirea procedurii de achiziție a medicamentelor pentru pacienții cu TB

Pot să apreciez întrebarea dumneavoastră ca venind în contextul întâlnirii care va avea loc săptămâna viitoare, la Vilnius. Este vorba de Congresul anual organizat de OMS, la care eu voi reprezenta România (am reprezentat-o și în dățile anterioare). Organizația Mondială a Sănătății este foarte preocupată de eradicarea tuberculozei la nivel mondial, evident, cu o preocupare îndeosebi asupra României, dar nu numai. Pentru că există state, în momentul de față, unde vorbim de recidivă. Tocmai în contextul de actualitate al migrației. Și probabil că acesta va fi un subiect la ordinea zilei, în cadrul discuțiilor de săptămâna viitoare – ce se întâmplă în contextul migrației și în contextul arondării acestor categorii ale populației la statele europene, cu toate implicațiile pe care starea lor de sănătate le pot avea asupra stării de sănătate a populației unde urmează să fie restabilite. Deci tuberculoza nu este doar o problemă de sănătate, ci are și implicații socio-economice. Astfel că, pentru îmbunătățirea și pentru controlul tuberculozei în România, este nevoie de implicarea absolut tuturor instituțiilor și organizațiilor, precum și a partenerilor care au un cuvânt de spus în ceea ce reprezintă tuberculoza în România. Aș vrea să mai menționez faptul că, tot în conformitate cu Strategia Națională de Control al Tuberculozei, Ministerul Sănătății și Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei vor beneficia, prin proiectele cu finanțare internațională, nu numai de Mecanismul Financiar European, cel Norvegian și de Fondul Global, dar și de asistență tehnică din partea OMS. Aceste aspecte chiar le voi discuta în cadrul întâlnirilor de săptămâna viitoare și ar putea face obiectul unor discuții ulterioare cu dumneavoastră, în care să vă prezint elemente de actualitate ca urmare a întâlnirilor pe care le voi avea.

Vă mulțumim că ne-ați acordat acest interviu.

Și eu vă mulțumesc pentru relațiile pe care le avem în încercarea noastră de a ține sub control o afecțiune cu care ne confruntam și pe care ne străduim să o eradicăm.