„Au fost necesari șapte ani ca să ajungem aici” – interviu cu Dr. Grațiela Chiriac, Șefa laboratorului de pneumoftiziologie din județul Bacău

Grațiela Chiriac este șefa laboratorului de pneumoftiziologie din județul Bacău, unul din cele opt laboratoare dotate cu aparatură performantă prin proiectul „Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România, prin creșterea controlului tuberculozei”. Dr. Chiriac este medic primar de laborator clinic și membră a Grupului de lucru pentru laboratoare al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei. Am întrebat-o care sunt avantajele noii aparaturi din rețeaua de laboratoare.

Cum îl ajută diagnosticarea rapidă pe pacient ?

Beneficiul pacientului este major pentru că poate primi diagnosticul rapid, odată cu  informaţii concludente privind sensibilitatea tulpinii cu care este infectat. Astfel, are posibilitatea unui tratament iniţiat devreme şi adaptat în funcţie de rezultatul antibiogramei. În aceste condiții, medicii iau decizii corecte în privința tratamentului şi se evită apariția chimiorezistenţei care ar face cazurile dificil de tratat. Metoda de diagnostic pe mediu lichid presupune însămânţarea unui tub cu mediu lichid, cu o tehnică standardizată, şi introducerea lui în aparatul care va monitoriza cultura. Rezultatul pozitiv, cel care confirmă așadar boala, se obţine în 7 – 14 zile, iar rezultatul final, în 42 de zile. Comparând cu metoda pe mediu solid, beneficiul este evident: timpul de obţinere a culturii pozitive este 7 – 14 zile, versus 21 – 60 de zile; un rezultat complet, cultură şi antibiogramă, în 21 de zile, versus 50 de zile sau chiar patru luni.

Ce înseamnă această nouă tehnologie pentru medicii care lucrează în domeniu?

Pentru clinicieni, scopul activităţii din reţeaua de tuberculoză este instituirea unui tratament adecvat, cât mai repede posibil, iar pentru medicii din laboratoare, de a pune un diagnostic corect, cât mai rapid posibil. Diagnostic corect înseamnă izolarea tulpinii care determină boala, identificarea acesteia ca aparţinând Complexului tuberculosis, testarea şi stabilirea sensibilităţii la medicamente.

Câți pacienți s-au diagnosticat până acum, prin această nouă metodă, în laboratorul pe care îl conduceți?

Până la finalul lunii iunie 2015, am prelucrat prin această metodă 151 de probe pentru cultură și antibiograme. Bacăul  se numără printre  judeţele cu o incidenţă a tuberculozei peste media pe ţară şi cu un număr crescut de retratamente (n.r.: reîmbolnăviri, abandonuri sau eșecuri ale tratamentului anterior). De aceea este necesar  să se efectueze şi culturi pe medii lichide care să ofere un rezultat rapid. În 2008, am cochetat cu metoda semiautomată MGIT, în Europa această metodă fiind una de rutină la acea dată. A fost un moment realmente special, deşi metoda este foarte cronofagă (fiecare tub era trecut manual prin cititorul de fluorescenţă). Metoda automată pe care o folosim acum, care semnalizează sonor şi vizual pozitivarea unui tub nu suportă comparaţie, chiar dacă au fost necesari șapte ani ca să ajungem aici.

Material realizat de Fundația Romanian Angel Appeal